Te-ai gândit vreodată ce întorsătură ar lua viaţa noastră dacă internetul ar dispărea pur şi simplu într-o zi? Cât de mult am devenit dependenţi de acesta în ultimii ani?
De la trimis e-mailuri până în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii, păstrarea legăturilor cu diverse persoane prin serviciile de instant messaging, informarea prin intermediul site-urilor de ştiri sau plătirea facturilor online şi până la operaţiuni de care depinde securitatea naţională şi internaţională, toate sunt activităţi efectuate online.„În cazul unui dezastru în ceea ce priveşte internetul, nu avem garanţia unui plan de rezervă," avertizează Danny Hillis într-unul videoclip recent apărut pe TED. Hillis este inginer, inventator, om de ştiinţă şi cea de-a treia persoana care a înregistrat vreodată un domeniu pe internet.
Cum ne-ar afecta un eventual colaps? Cu siguranţă, ne-am întoarce la vremurile în care trimiteam scrisori celor cu care astăzi vorbim în timp real prin servicii precum Skype sau Yahoo! Messenger. De asemenea, reţelele sociale, ca de exemplu Facebook, pe care le-am integrat în obiceiurile noastre de zi cu zi, nu ne-ar mai fi accesibile şi am pierde contactul cu multe persoane dragi.
În plus, accesul la informaţie ar fi mult mai dificil. Ne-a obişnuit, în ultimii ani, să răsfoim presa online şi chiar să urmărim programe TV, documentare sau filme pe internet. Multe publicaţii, de asemenea, au renunţat la tipărirea ziarelor pe suportul de hârtie, în favoarea publicării articolelor în ediţii digitale sau pe site-uri specializate de ştiri. De asemenea, foarte multe surse de informaţii specializate gratuite, dar şi plătite, pe care le utilizăm atât pentru dezvoltarea profesională, cât şi pentru îmbogăţirea cunoştinţelor, nu ar mai putea fi accesate.
Cele enumerate mai sus reprezintă doar răul cel mai mic. Eventualele scenarii ale unui colaps al internetului cuprind şi perspective mai sumbre. De exemplu, punctează How Stuff Works, impactul unei astfel de posibilităţi ar fi dezastruos pentru economie. Multe companii care acţionează online ar fi conduse, inevitabil, spre faliment. Magazinele care îşi desfăşoară activitatea strict online, site-uri precum Google, Amazon, dar şi altele de acest tip şi-ar închide activitatea. Rezultatul ar fi că mulţi oameni care sunt angajaţi în cadrul unor astfel de companii s-ar trezi, peste noapte, că nu mai au un loc de muncă.
Multe alte companii folosesc internetul pentru a asigura buna funcţionare pentru anumite servicii. FastCompany dă exemplul staţiilor de benzină pentru alimentarea automobilelor. Pentru a umple rezervorul autovehicolului pe care îl conduci, nu ai nevoie de o legătură la internet. Pur şi simplu foloseşti pompa de alimentare de la benzinărie. Cu toate acestea, procesul prin care ajunge combustibilul în staţiile de alimentare este complex, iar unele operaţiuni sunt dirijate prin intermediul conexiunilor la internet. Iată, deci, cum un lucru aparent desprins de mediul online, ar putea fi îngreunat de un astfel de episod. Iar un astfel de scenariu se poate răsfrânge şi în alte domenii.
De asemenea, o criză politică ar fi iminentă, speculează How Stuff Works, în cazul dispariţiei internetului. Această criză ar veni pe fondul crizei economice iscate prin prăbuşirea internetului. Dar lucrurile nu s-ar opri aici. Odată cu amploarea pe care a luat-o utilizarea internetului, tot mai multe agenţii guvernamentale sau servicii secrete folosesc mediul online pentru a aduna informaţiile de care au nevoie pentru operaţiunile pe care le întreprind. Dispariţia internetului ar îngreuna dramatic procesul.
Anul trecut un astfel de scenariu a fost perceput mai real decât niciodată. Astfel, în data de 9 iulie 2012, se anunţa faptul că o mulţime de utilizatori nu vor mai avea acces la internet din cauza unui virus numit DNSChanger. Efectul infectării cu acest virus era acela că, în momentul în care voiai să accesezi un anumit site, automat erai îndreptat către un site stabilit de acest virus. Conform The Register, aproape 12% din cele 500 de firme din topul Fortune din 2012 aveau cel puţin un calculator infectat cu virusul DNSChanger, chiar cu două săptămâni înainte de declanşarea efectelor acestuia.
Este imposibil să nu ne întrebăm… Cât de importante ar fi pierderile în cazul în care s-ar închide internetul?