Micuţa galeză Mary Jones a mers pe jos cei 40 de kilometri cu sufletul la gură. Abia aștepta ca, din economiile ei de 6 ani, să-și poată cumpăra o Biblie în limba ei. Dar, în prăvălioara domnului Charles, pastorul și învăţătorul ei, a constatat cu disperare că toate Bibliile erau fie vândute, fie amanetate deja.
Profund impresionat de istoria fetiţei, Charles Thomas a propus Consiliului Societăţii de broşuri religioase să furnizeze mai multe Biblii pentru Ţara Galilor. Era anul 1800. Un membru al Consiliului, Joseph Hughes, a sugerat atunci înfiinţarea unei noi societăţi care să se ocupe de publicarea Bibliilor, „şi dacă e pentru Ţara Galilor, de ce nu şi pentru întregul Regat [al Marii Britanii] şi pentru întreaga lume?“
William Wilberforce, devenit un om nou după citirea Noului Testament, în 1783, a fost unul dintre cei trei sute de participanţi la întrunirea care a hotărât înfiinţarea Societăţii Biblice Engleze pentru Marea Britanie şi Străinătate, în anul 1804. Wilberforce a fost vicepreşedintele ei până în 1833. Societatea şi-a făcut nenumărate filiale, atât în Anglia, cât şi în afara ei, astfel că, în 1903, existau 5.726 în Anglia şi 2.230 în străinătate.
„O Biblie pentru milioanele de oameni care nu o au, într-o formă practică, la un preţ accesibil şi pentru cei mai săraci“ a devenit deviza societăţii. Prima traducere s-a făcut chiar în anul 1804, constând din transpunerea Evangheliei după Ioan în limba indienilor mohawk din Canada.
Societatea Biblică din Anglia a devenit sursă şi model pentru societăţile biblice care s-au născut în Europa şi apoi în Australia, în cele două Americi, Africa şi Asia. În 1808, a luat fiinţă prima Societate Biblică Americană – Pennsylvania Bible Society –, care împreună cu multe altele, create la nivel de state sau zone, au format, în 1816, Societatea Biblică Americană.
La nivel global, în 1946 s-a născut Societatea Biblică Unită, care întruneşte 146 de societăţi biblice naţionale şi acţionează în 200 de ţări şi teritorii. Prin intermediul acestor societăţi, Biblia a fost tradusă în 2.527 dintre cele aproximativ 6.500 de limbi vorbite.
Alături de aceste societăţi biblice există şi unele care se ocupă cu distribuirea – de exemplu, Gideons International – sau cu tipărirea (Amity Printing Company înfiinţată în 1987 în China, unde s-au tipărit deja peste 50 de milioane de exemplare). Faithcomeby hearing este o asociaţie care produce Biblii în format audio în 85 de ţări.
Misiunea asumată de toate aceste organizaţii, printre care şi Societatea Biblică Interconfesională din România, înfiinţată în anul 1992, este izvorâtă din încrederea în puterea de schimbare şi modelare pe care o are Biblia asupra oamenilor din toate culturile. Asemenea unui copac uriaş, ale cărui rădăcini duc seva în sute de ramuri, în mii de crengi şi milioane de frunze, societăţile biblice implementează, prin tipar, format audio sau Braille, valorile Bibliei în mentalul universal.
Citește și: Pot să am încredere în Biblie?
