Problema originii și fundamentării îndemnului de a consuma minimum opt pahare de apă pe zi a fost abordată pentru prima dată în mod serios într-o publicaţie știinţifică de Heinz Valtin.
Mit: Trebuie să bem opt pahare de apă pe zi.
Heinz Valtin a identificat două posibile origini ale ideii referitoare la cele opt pahare pe zi, niciuna dintre ele nefiind bazată pe date experimentale sau clinice. Prima posibilă origine este legată de nutriţionistul Fredrick J. Stare, care ar fi fost „unul din primii susţinători ai băutului a cel puţin șase pahare de apă pe zi”. Săpând prin lucrările lui F. J. Stare, autorul a identificat următorul citat dintr-o carte publicată de acesta împreună cu dr. Margaret McWilliams în 1974: „Cât de multă apă în fiecare zi? Aceasta este de obicei bine reglată prin diferite mecanisme fiziologice, dar pentru adultul mediu undeva între șase și opt pahare pentru 24 de ore, și aceasta poate să fie sub formă de cafea, ceai, lapte, băuturi răcoritoare, bere etc. Fructele și legumele sunt de asemenea surse bune de apă” (Valtin 2002).
Comentând pasajul, Valtin făcea următoarele observaţii: a) aceasta este o opinie a celor doi autori, nedocumentată de vreun experiment știinţific; b) există o diferenţă uriașă între „undeva între șase și opt pahare” și „cel puţin opt pahare”; c) diverse băuturi alcoolice sau nealcoolice sunt luate în calcul la estimarea necesarului de apă; d) afirmaţia originară este introdusă printr-un comentariu conform căruia aportul de apă este „de obicei reglat prin diferite mecanisme fiziologice”, pe când susţinătorii regulii 8×8 (8 pahare de 8 uncii, adică aproximativ 237 ml) ar pretinde că, dacă ne bazăm doar pe aceste mecanisme, vom fi deshidrataţi.
O a doua origine identificată de Valtin se referă la o declaraţie din anul 1945 a Comitetului pentru Alimente și Nutriţie al Consiliului Naţional pentru Cercetare din SUA, conform căreia „un aport adecvat de apă pentru adulţi este de 2,5 l zilnic, în majoritatea cazurilor. Un standard obișnuit pentru diversele persoane este de 1 ml pentru fiecare calorie din alimente. Cea mai mare parte a acestei cantităţi este conţinută de alimentele preparate”. Nici în acest caz, textul nu a fost reţinut în integralitatea lui, fiind ignorată ultima propoziţie. Așadar, originea ideii că ar trebui consumate minimum opt pahare de apă pe zi este incertă și nu derivă din date experimentale sau clinice.
În 2013, William F. Clark și colaboratorii săi revin asupra celor opt pahare de apă zilnice cu un nou articol știinţific. În introducerea acestuia, ei remarcă faptul că, pe măsură ce „oamenii de știinţă își îndreaptă atenţia spre studierea acestei probleme, există acum un volum mic, dar în creștere, de dovezi că mărirea aportului de lichide poate avea beneficii pentru sănătate” (Clark, Susan Huang et al. 2014). Cea mai mare parte a acestui articol este dedicată analizei a patru studii observaţionale privind corelaţia dintre aportul de lichide și încetinirea (sau nu) a funcţiei renale. Trei au sugerat că aportul crescut de fluide poate încetini afectarea renală, al patrulea a indicat, dimpotrivă, o corelaţie în sens invers, pierderea mai rapidă a funcţiei renale. Autorii au concluzionat că întrebarea a ajuns la echilibru și că ar putea fi rezolvată printr-un studiu clinic randomizat, deocamdată aparent încă nerealizat sau nepublicat.
Câtă apă ar trebui, așadar, să bem în fiecare zi? Deocamdată nu știm. Pare improbabil că un volum de opt pahare pe zi este minimul pe care ar trebui să-l consume fiecare persoană, în condiţiile în care există diferenţe importante de vârstă, sex, greutate corporală, activitate metabolică, climat (în zilele foarte călduroase se pierde mai multă apă prin transpiraţie, iar necesarul individual este mai mare) etc. Foarte recent, în 2022, un vast studiu realizat de cercetători de pe cel puţin trei continente și de la 78 de instituţii din multe ţări ale lumii (Yamada, Zhang et al. 2022) a concluzionat, pe baza analizei nevoilor de apă din organism, că în niciun caz nevoia de apă nu poate fi aceeași pentru fiecare persoană și că sugestia că ar trebui toţi să bem aproximativ opt pahare de apă (cca 2 l) „nu este susţinută de dovezi obiective”. O problemă încă nerezolvată (și greu rezolvabilă) este cât reprezintă apa conţinută în alimente; studiile transversale bazate pe chestionare autocompletate sugerează că cca 20-50% din apa zilnică provine din alimente, dar s-a demonstrat că adesea asemenea estimări sunt greșite. Or, fără să știm câtă apă aduc alimentele consumate, nu putem ști exact câtă apă ar trebui să consume o persoană într-o zi.
În orice caz, nu trebuie să aruncăm și copilul odată cu apa din albie. S-au acumulat date care sugerează că un consum mai mare de apă ar putea avea efecte benefice în ce privește prevenirea unor afecţiuni sau a agravării acestora. Până la acumularea unor date mai clare, fără a enunţa un număr de pahare zilnic, ar trebui să ne asigurăm că suntem hidrataţi suficient, fără a comite excese.
Bibliografie
- Clark, W. F., Susan Huang, S.-H., et al. (2014), „«Drink at least 8 glasses of water a day to be healthy???»”, în Home Healthcare Nurse, vol. 32, nr. 4, pp. 237–242 (acest articol îl reproduce pe cel publicat iniţial în Nutrition Today, vol. 48, suplimentul 4, 2013, pp. S18–S21).
- Valtin, H. (2002), „«Drink at least eight glasses of water a day.» Really? Is there scientific evidence for «8×8»?”, în American Journal of Physiology. Regulatory, Integrative and Comparative Physiology, vol. 283, nr. 5, pp. R993–R1004.
- Yamada, Y., Zhang, X., et al. (2022), „Variation in human water turnover associated with environmental and lifestyle factors”, în Science, vol. 378, nr. 6622, pp. 909–915.