ST noiembrie 2023

În România anului 2015, piaţa suplimentelor alimentare se apropia de 500 de milioane de euro. În 2023, a ajuns spre 1,3-1,4 miliarde, adică o medie anuală de 70-80 de euro per locuitor. Tendinţa este similară pe toate continentele, estimându-se că piaţa globală a suplimentelor alimentare va ajunge în 2030 la peste 327 de miliarde de dolari (Grand View Research 2023). Sunt...

Mierea are o compoziţie chimică foarte complexă, care variază în funcţie de sursa botanică din care albinele au colectat polenul. De-a lungul timpului, a fost folosită atât ca hrană, cât și ca medicament.

Există adesea percepţia că suplimentele alimentare sunt necesare pentru toţi deoarece alimentaţia noastră nu este în general în stare să ne asigure tot ce avem nevoie pentru a face faţă provocărilor vieţii. Și se presupune adesea că, dacă iei tot felul de suplimente alimentare, o să trăiești mai mult. Din păcate, datele știinţifice riguroase nu...

Deși toate caloriile pot furniza aceeași cantitate de energie, ele nu sunt egale în ce privește conţinutul de nutrienţi și modul în care afectează organismul.

Asigurarea integrităţii lanţului alimentar și protejarea sănătăţii consumatorilor reprezintă în prezent o prioritate la nivel mondial. Pentru aprecierea calităţii unui produs alimentar, două caracteristici sunt considerate definitorii: calitatea igienică și cea nutriţională.

Termenul „natural” nu este întotdeauna reglementat și nu garantează că produsul este sănătos.

Problema originii și fundamentării îndemnului de a consuma minimum opt pahare de apă pe zi a fost abordată pentru prima dată în mod serios într-o publicaţie știinţifică de Heinz Valtin.

Sarea este esenţială pentru funcţiile corporale, dar trebuie consumată în cantităţi moderate.

Importanţa alimentaţiei adecvate este deseori subestimată. Nutrienţii din alimente furnizează energie, contribuie la construcţia și repararea ţesuturilor și reglează procesele fiziologice. În funcţie de vârstă și de starea fizică, nevoile nutritive variază.

Dwight D. Eisenhower, fost președinte al SUA, a avut un infarct miocardic la vârsta de 64 de ani. Ulterior, deși avea un nivel de colesterol în parametri normali, a adoptat o dietă cu conţinut scăzut de grăsimi. Totuși, în ciuda dietei, a luat în greutate, iar nivelul de colesterol i-a crescut, ceea ce a ridicat...

Atât pacienta, o tânără abia trecută de vârsta majoratului, cât și mama ei au răsuflat ușurate. Simptomele fetei, care păruseră a fi de cauză cardiacă, aveau alte explicaţii. Se pregăteau să plece, când mama m-a întrebat: „Fiica mea nu mai are menstruaţie de ceva timp și nu găsim cauza acestei probleme.” M-am întors spre tânăra pacientă: „Ești cumva...

În concepţia populară, este răspândită ideea că produsele de origine animală sunt sursa ideală care menţine sănătatea oaselor. În schimb, un studiu publicat în Jurnalul de Nutriţie din SUA constata că populaţiile care consumă mult calciu și proteine din surse animale prezintă o frecvenţă crescută a fracturilor de șold (Hegsted 1986).

În realitate, cele două tipuri de zahăr nu sunt diferite în ce privește efectul asupra sănătăţii. Nici înlocuitorii zahărului nu trebuie consumaţi nediscriminatoriu.

Decenii la rând, grăsimile au fost văzute ca inamici ai sănătăţii, fiind asociate cu un risc crescut de boală cardiovasculară. Totuși, cercetările recente au adus o înţelegere nuanţată.

Carbohidraţii, deseori etichetaţi ca principali vinovaţi pentru îngrășare, sunt de fapt macronutrienţi vitali, alături de proteine și grăsimi. Ei constituie coloana vertebrală energetică a organismului.

În Antichitate erau folosite ritualuri pentru purificarea spiritului și a corpului. Odată cu avansarea tehnologiei și rafinarea tehnicilor de marketing din ultimele decenii, conceptul purificării a reînviat sub forma „detoxifierii”, care capitalizează temerile oamenilor legate de poluare, alimentaţie nesănătoasă și stil de viaţă sedentar.

În realitate, doar persoanele cu afecţiuni specifice legate de gluten – cum ar fi boala celiacă, alergia la grâu sau sensibilitatea non-celiacă la gluten...

Sportivii antici greci consumau mari cantităţi de carne, considerând că performanţele lor se datorau proteinelor de origine animală. Necesitatea crescută a proteinelor animale a...

Teama de deficienţă proteică este una din cele mai vechi și mai persistente bariere în calea adoptării unei alimentaţii bazate pe plante.

Producţia de alimente organice este din ce în ce mai importantă la nivel mondial, datorită creșterii preocupării consumatorilor pentru posibilele efecte negative pe care le-ar avea asupra sănătăţii alimentele produse prin metodele agriculturii convenţionale intensive (Brantsæter, Ydersbond et al. 2017).

Un stil de viaţă sănătos începe cu un stil de informare sănătos. Într-o lume inundată de informaţii, pacienţii se simt adesea confuzi și copleșiţi de recomandările nutriţionale contradictorii și de promisiunile spectaculoase legate de regimurile alimentare care li se propun. În acest context, este esenţial să ne ghidăm după criterii bine stabilite pentru a evalua valabilitatea informaţiilor.