Dwight D. Eisenhower, fost președinte al SUA, a avut un infarct miocardic la vârsta de 64 de ani. Ulterior, deși avea un nivel de colesterol în parametri normali, a adoptat o dietă cu conţinut scăzut de grăsimi. Totuși, în ciuda dietei, a luat în greutate, iar nivelul de colesterol i-a crescut, ceea ce a ridicat semne de întrebare cu privire la eficacitatea dietei sale.
Mit: Mâncarea săracă în colesterol scade automat nivelul colesterolului din sânge.
Colesterolul este vital pentru sănătatea celulelor noastre și ajută la producerea unor hormoni și vitamine esenţiale. În exces, poate provoca ateroscleroza (o acumulare de grăsime pe pereţii arterelor care poate restricţiona fluxul de sânge). Un nivel prea scăzut de colesterol poate face dificilă absorbţia de către corp a vitaminelor solubile în grăsimi, cum ar fi vitamina K, esenţială pentru coagularea sângelui, și vitamina E, un antioxidant ce protejează celulele de daune. Mai mult, în timpul sarcinii, colesterolul este crucial pentru producerea estrogenului, un hormon necesar pentru menţinerea unei sarcini sănătoase.
Doar o mică parte din colesterolul prezent în corpul nostru provine direct din alimente. Majoritatea colesterolului este produs de ficat. O parte din acest colesterol este „reciclată” prin procesul de recirculare enterohepatică, în care colesterolul excretat în bilă este reabsorbit în intestin și returnat la ficat (Schade, Shey și Eaton 2020).
Legătura dintre alimentaţie și colesterol
Există însă o legătură între tipul de alimentaţie și nivelul de colesterol din organism, pentru că nivelul de colesterol din sânge nu este influenţat doar de cantitatea de colesterol consumată prin alimentaţie. O serie de alte componente din alimentaţie, cum ar fi acizii grași saturaţi și trans, fibrele solubile și, în general, caloriile consumate în exces, pot influenţa de asemenea nivelul colesterolului. Deși impactul individual al fiecărui factor poate fi relativ mic, când sunt combinaţi, acești factori pot crește nivelul de colesterol din sânge cu până la 25%, în medie. Acest efect cumulat este semnificativ din punct de vedere clinic (Grundy 2016). De exemplu, conform studiului NHANES, nivelul mediu al colesterolului „rău” (LDL) în rândul adulţilor din SUA este de 123 mg/dl, un nivel considerabil mai mare comparativ cu nivelurile observate la populaţia Tarahumara din Mexic sau la persoanele care urmează o alimentaţie vegană, unde valorile medii sunt în jur de 70 mg/dl (Barnard, Cohen et al. 2006; McMurry, Connor și Cerqueira 1982). Populaţia Tarahumara este cunoscută pentru alimentaţia sa predominant vegetală și pentru un stil de viaţă activ, caracterizat prin alergare pe distanţe lungi.
Există și alte indicii cu privire la influenţa alimentaţiei asupra colesterolului din sânge. De exemplu, deși la naștere nivelul nostru de colesterol „rău” (LDL) este destul de scăzut, situându-se între 50 și 70 mg/dl, s-a observat că, pe măsură ce se apropie de adolescenţă, persoanele care au adoptat o alimentaţie occidentală cunosc o creștere a acestui nivel (O’Keefe, Cordain et al. 2004).
Un studiu recent, efectuat pe 29 000 de persoane, a arătat o asociere semnificativă între nivelul de colesterol din alimentaţie și riscul de a muri prematur (mortalitate) (Zhong, Van Horn et al. 2019). Efectele unor medicamente, cum ar fi ezetimib, care blochează absorbţia colesterolului din alimentele pe care le consumăm, trebuie luate, de asemenea, în considerare. Acestea pot scădea nivelul de colesterol „rău” (LDL) din sânge cu aproximativ 20%, ceea ce sugerează că și colesterolul din alimente are un impact asupra colesterolului din sânge.
Dincolo de alimentaţie
Știm totuși că alimentaţia nu este singurul factor responsabil. Ficatul, de exemplu, joacă un rol major în reglarea nivelului de colesterol din organism. Pentru a menţine echilibrul colesterolului intrahepatic, ficatul poate ajusta atât producţia proprie de colesterol, cât și absorbţia din alimente. În același timp, absorbţia colesterolului în intestin are variaţii determinate în parte de factori genetici. Unii oameni absorb mult colesterol din alimente, în timp ce alţii absorb puţin. Aceste diferenţe individuale pot influenţa modul în care colesterolul alimentar afectează nivelul global de colesterol din sânge.
…….
Eisenhower a decedat în 1969, la vârsta de 78 de ani, din cauza unei boli de inimă. Până atunci, a suferit mai multe evenimente coronariene acute, chiar dacă urma o dietă strictă. Știm în prezent că acestea au putut avea loc deoarece alimentaţia are doar un impact limitat asupra nivelului de colesterol din sânge, și această influenţă nu este provocată doar de grăsimi, ci de un spectru larg de factori nutriţionali, printre care se numără aportul de calorii și de fibre.
Bibliografie
- Barnard, N. D., Cohen, J., et al. (2006), „A low-fat vegan diet improves glycemic control and cardiovascular risk factors in a randomized clinical trial in individuals with type 2 diabetes”, în Diabetes Care, vol 29, nr. 8, pp. 1777–1783.
- Grundy, S. M. (2016), „Does dietary cholesterol matter?”, în Current Atherosclerosis Reports, vol. 18, nr. 11, art. nr. 68.
- McMurry, M. P., Connor, W. E., și Cerqueira, M. T. (1982), „Dietary cholesterol and the plasma lipids and lipoproteins in the Tarahumara Indians: A people habituated to a low cholesterol diet after weaning”, în The American Journal of Clinical Nutrition, vol. 35, nr. 4, pp. 741–744.
- O’Keefe, J. H., Cordain, L., et al. (2004), „Optimal low-density lipoprotein is 50 to 70 mg/dl: Lower is better and physiologically normal”, în Journal of the American College of Cardiology, vol. 43, nr. 11, pp. 2142–2146.
- Schade, D. S., Shey, L., și Eaton, R. P. (2020), „Cholesterol review: A metabolically important molecule”, în Endocrine Practice, vol. 26, nr. 12, pp. 1514–1523.
- Zhong, V. W., Van Horn, L., et al. (2019), „Associations of dietary cholesterol or egg consumption with incident cardiovascular disease and mortality”, în JAMA, vol. 321, nr. 11, pp. 1081–1095.