„Atunci când ești înfometat, sistemul încearcă să economisească energie și unul dintre lucrurile pe care le poate face în acest sens este să recicleze o mulţime de celule ale sistemului imunitar care nu mai sunt necesare, în special cele care ar putea fi deteriorate”, explică autorul studiului, prof. Valter Longo.
În cadrul studiului, postul prelungit a fost definit drept o perioadă de două până la patru zile în intervalul a șase luni, în care subiectul nu a consumat mâncare. Privarea de alimente conduce la utilizarea forţată a resurselor de grăsimi și glucoză din corp. Mai mult, în această perioadă de post, organismul epuizează și o mulţime de celule albe din sânge. Acest lucru declanșează activitatea celulelor stem care contribuie la regenerarea celulelor sistemului imunitar. Mai departe, „când începi să mănânci din nou, celulele revin”, susţine prof. Longo.
Unul dintre efectele observate în timpul postului a fost reducerea nivelului enzimei PKA, un proces asociat anterior cu prelungirea speranţei de viaţă. „PKA este gena-cheie care trebuie să fie dezactivată pentru ca aceste celule stem să intre în modul regenerativ”, punctează prof. Longo.
Mai mult, perioadele de privare de alimente au contribuit și la diminuarea nivelului hormonului IGF-1. Despre acesta, studiile au arătat o asociere cu procesul de îmbătrânire, dar și cu creșterea riscului de cancer și cu progresarea tumorilor.
Efectul observat în cadrul studiului, de eliminare a celulelor imunitare afectate sau bătrâne și generarea de noi celule, este cu atât mai important în cazul persoanelor cu tulburări ale sistemului imunitar și a pacienţilor care urmează tratamente de chimioterapie.
„Vestea bună este că, în timpul postului, organismul a scăpat de acele părţi ale sistemului imunitar care ar putea fi vechi sau ineficiente. Acum, dacă începeţi cu un sistem puternic afectat de chimioterapie sau de procesul de îmbătrânire, perioadele de post pot genera, literalmente, un nou sistem imunitar”, susţine prof. Longo.
În ceea ce privește efectul postului asupra organismului, coautoarea studiului, Tanya Dorff, adaugă că „sunt necesare mai multe studii clinice, iar o astfel de intervenţie în dietă ar trebui făcută doar sub îndrumarea unui medic”.
Deși nu neagă importanţa descoperirilor, Chris Mason, profesor de medicină regenerativă la University College of London, privește cu precauţie concluziile cu privire la integrarea postului în schema de tratament a pacienţilor care au cancer. „Cred că cel mai înţelept ar fi să se combine tratamentul medicamentos cu acest efect (n.r. de regenerare a celulelor imunitare, esenţiale în lupta împotriva cancerului). Dar nu cred că postul, ca metodă unică de tratament, este cea mai bună idee. Oamenilor le e mai bine să mănânce în mod regulat”, susţine expertul, citat de The Telegraph.
Beneficiile postitului au fost enunţate și de alţi specialiști. Unul dintre aceștia, dr. Joel Fuhrman, autorul cărţii Mânâncă pentru a trăi: Planul revoluţionar pentru postit și scăderea susţinută în greutate, sublinia rolul perioadelor de post pentru detoxifierea corpului și eliminarea eficientă a produșilor avansaţi de glicolizare (AGE).
„Corpul este creat pentru a posti. Facem acest lucru în fiecare noapte”, susţine expertul, citat de Web MD. Potrivit dr. Fuhrman, produșii AGE pot avea efecte negative asupra corpului, crescând riscul de dezvoltare a diabetului, aterosclerozei, deteriorării organelor și nervilor. În plus, accelerează procesul de îmbătrânire.
Postul nu este însă recomandat anumitor categorii de persoane, adaugă expertul. Femeile însărcinate, pacienţii cu insuficienţe renale sau hepatice, persoanele cu un istoric de aritmii cardiace sau cele malnutrite ar trebui să evite un astfel de regim.
Foto: stockvault.net