Ce ne-a îngrijorat, ce ne-a încurajat, ce ne-a întristat în 2016? Ce am făcut nou și la superlativ în anul pe care l-am încheiat?

Ce ne-a îngrijorat în 2016?

Oameni acţionând împotriva semenilor lor. Organizaţi sau pe cont propriu, motivaţi religios sau politic. Și natura, dezlănţuită uneori.

Conflictul din Siria a împlinit cinci ani în 2016 și a făcut aproximativ 500.000 de victime. 

 

Motivele de speranţă din luna martie – când Rusia și-a retras forţele din teritoriul sirian și au început negocieri preliminare cu implicarea ONU și SUA – au fost spulberate de atacurile din lunile ulterioare, în special în zona orașului Alep.

Acestea au generat o catastrofă umanitară, dar au dus și la un mult negociat armistiţiu – început pe 12 septembrie și anulat după doar cinci zile de bombardarea unui convoi umanitar. 

 

În luna octombrie, Rusia a instalat sisteme antiaeriene în Siria, iar la finalul anului, după lupte și bombardamente intense, Alepul a ajuns sub control guvernamental.

 

După luni de izolare și teroare, civilii au fost lăsaţi să părăsească zona. De altfel încă din 2015, civilii sirieni își părăsesc în masă și ţara, alături de alţii din ţări ale Orientului Mijlociu, luând cu asalt Grecia, Turcia și, mai departe, Europa.

Confruntată cu un val de imigranţi/refugiaţi fără precedent, Uniunea Europeană a semnat, la 18 martie, un acord cu Turcia, care, în schimbul a 3 miliarde de euro, s-a angajat să oprească fluxul migrator dinspre Orient.

În același timp, CE a alocat statelor UE cote fixe de refugiaţi, pe care unele dintre ele le-au refuzat categoric.

Atentatele

Au fost multe și sângeroase, comise de Stat Islamic, de persoane radicalizate sau de grupări rebele. În Occident, peste 100 de morţi și 500 de răniţi s-au numărat după atacurile: din Bruxelles (Belgia), la aeroport și la metrou, de pe 22 martie; din Orlando (Florida, SUA), dintr-un club de homosexuali, pe 12 iunie; din Istanbul (Turcia), la aeroport, pe 28 iunie, și din Nisa (Franţa), la evenimentele prilejuite de Ziua Naţională, pe 14 iulie. Mult mai multe victime au produs atentatele din Lahore, Pakistan, de pe 27 martie; din Bagdad, Irak, de pe 2 iulie; din Kabul, Afganistan, de pe 25 iulie, sau din Gaziantep, Turcia, de pe 21 august, la o nuntă kurdă. Doar în aceste patru atacuri și-au pierdut viaţa peste 350 de persoane și au fost rănite în jur de 1.000, acestea fiind și ţările în care au avut loc cele mai multe atentate teroriste în 2016, pe lângă Bangladesh, Arabia Saudită, Yemen, Mali, Tunisia, Nigeria, Indonezia, dar și Germania.

O lovitură de stat

Desfășurată în noaptea de 15/16 iunie, lovitura de stat împotriva regimului Recep Erdoğan, în Turcia, a eșuat. Au murit cel puţin 300 de persoane, s-au operat mii de arestări și trimiteri în judecată. Zeci de mii de angajaţi din învăţământ, interne și justiţie au fost concediaţi, fapt care a atras în repetate rânduri criticile Occidentului.

Iniţiativele militare

Critici mult mai vehemente, inclusiv din partea ONU, a atras Coreea de Nord, cu precădere în luna ianuarie, după ce a declarat că a testat cu succes o bombă cu hidrogen, și în luna septembrie, când a realizat al cincilea și cel mai puternic test nuclear, urmat de alte teste cu rachete balistice. La rândul ei, Rusia a generat obiecţii din partea comunităţii internaţionale în lunile august-octombrie, pe fondul amplasării de sisteme militare avansate în propriul teritoriu și în ţări partenere. Măsuri echivalente s-au luat în ţările NATO din zona Mării Negre și Mării Baltice. În a doua jumătate a anului, Rusiei i s-au imputat propaganda și implicarea subversivă în politica europeană și americană, precum și tendinţele expansioniste.

Catastrofele naturale

În luna aprilie s-au produs un număr semnificativ de cutremure, cu victime umane, în multe zone ale globului, precum Alaska, Vanuatu, Afganistan, Myanmar, India, Japonia și Indonezia. Însă cutremurul din Ecuador, din 16 aprilie, a atins magnitudinea de 7,8 grade, făcând aproape 700 de morţi, circa 16.000 de răniţi și pagube de peste 3 miliarde de dolari; au urmat două cutremure în Italia, de 6,2 și, respectiv, 6,6 grade, pe 24 august și 29 octombrie, primul soldat cu 268 de morţi, al doilea – fără victime. La 7 decembrie, un alt seism major, de 6,5 grade, s-a produs în Indonezia, provincia Aceh, lăsând în urmă 100 de morţi și 45.000 de sinistraţi. Un număr important de victime a făcut și ciclonul tropical Winston, în Fiji, în luna februarie, considerat cea mai puternică furtună din emisfera sudică, vântul atingând 296 de kilometri pe oră. Inundaţii și alunecări de teren, cu multe victime umane, s-au produs în luna aprilie în Pakistan, Yemen, Arabia Saudită, precum și în Argentina, Chile și Uruguay. În China, în luna iulie, și-au pierdut viaţa peste 600 de oameni din cauza taifunurilor și a dezastrelor geologice. Uraganul Matthew, din lunile septembrie-octombrie, a lăsat în urmă peste 1.000 de morţi în Haiti, Caraibe și Statele Unite, producând pagube materiale de 6,91 miliarde de dolari.

La polul opus, seceta prelungită din Mozambic, Zambia, Zimbabwe și Malawi a determinat o adevărată penurie de hrană. Locuitorii din New Delhi suferă din cauza calităţii extrem de proaste a aerului, la 6 noiembrie guvernul indian decretând situaţie de urgenţă. Nivelul poluării a atins cote extreme, depășind de cel puţin 16 ori limitele admise – dincolo de capacităţile de măsurare ale instrumentelor moderne.

Virusul Zika a continuat să facă victime în 2016, inclusiv morţi, în ţări din America Latină și de Sud, și noi infectări în Statele Unite, Europa și Australia, dar mai ales în Asia. Răspândit prin mușcătura de ţânţar, dar și pe cale sexuală, acest virus poate produce microcefalie în perioada fetală. Mii de copii s-au născut cu această malformaţie, care poate genera complicaţii neurologice. Deși încă nu s-a descoperit niciun tratament, în a doua parte a anului oamenii de știinţă au ajuns în faze avansate de testare a trei vaccinuri. În luna noiembrie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat că virusul nu mai constituie o urgenţă internaţională, însă se vor face în continuare eforturi împotriva acestuia.

Ce ne-a încurajat în 2016?

Oameni eliberaţi de prejudecăţi și oameni empatici, cu viziune și dispoziţia de a face pași înainte pentru ei și semeni. Și instituţii care și-au făcut bine datoria și au urmărit binele comun.

        În atmosfera tot mai tensionată generată de nediferenţierea dintre islam și extremiștii islamiști, la începutul lunii februarie Barack Obama a vizitat o moschee americană, pentru prima dată în calitate de președinte al Statelor Unite. A declarat cu acea ocazie că atacurile la adresa islamului sunt în același timp atacuri la adresa creștinismului și a încurajat societatea americană să ia drept modele și personalităţi musulmane. În plan politic, Barack Obama a surprins prin vizita sa în Cuba, după 90 de ani de conflict diplomatic, afirmând că a venit să spulbere și ultimele rămășite ale Războiului Rece din Americi. Capitala cubaneză a asistat, în luna februarie, la o altă întâlnire istorică – de data aceasta după 1.000 de ani de schismă – între papa Francisc I și patriarhul Chiril al Moscovei, cei doi susţinând că nu au scopuri politice și se bucură de această ocazie creată pentru bisericile lor.

Alegerile locale, parlamentare și prezidenţiale din mai multe ţări au reprezentat pași înainte în diferite direcţii. În Iran, la alegerile din 28 februarie, majoritatea în parlament a fost câștigată, deși strâns, de forţe reformatoare și moderate, care pot susţine politica de deschidere a președintelui Rouhani. Criza politică din Liban, care dura de doi ani și jumătate, s-a încheiat la 31 octombrie, prin alegerea de către parlament, cu o majoritate covârșitoare, a lui Michel Aoun în funcţia de președinte al ţării. Deși tensiunile din Argentina continuă, cu noi acuzaţii de corupţie la nivel înalt, un pas înainte a fost făcut la 31 august, când parlamentul a demis-o pe președinta Dilma Rousseff, în baza unor dovezi de manipulări de fonduri publice.

Cetăţenii Londrei și-au votat, la 8 mai, un primar musulman. Este o situaţie fără precedent ca o importantă metropolă occidentală să fie condusă de un necreștin. Roma, la rândul ei, are pentru prima dată în fotoliul de primar o femeie, pe Virginia Raggi, care este totodată și cea mai tânără persoană aleasă în funcţia de primar (37 de ani). Contribuţia tot mai importantă a femeilor în politică a fost reconfirmată și prin candidatura lui Hillary Clinton la președinţia Statelor Unite. La 3 decembrie, Austria a transmis un semnal pozitiv în lume, prin alegerea unui președinte proeuropean, în detrimentul candidatului extremei drepte, cu vădite opţiuni eurosceptice.

Instituţiile de justiţie au recunoscut și condamnat crimele împotriva umanităţii în cazul a doi lideri politici. Sârbul Radovan Karadžić a fost condamnat la 40 de ani de închisoare pentru genocidul de la Srebrenica, din 1995, asupra musulmanilor bosniaci, și fostul dictator al Ciadului, Hissène Habré, a primit sentinţa de închisoare pe viaţă, la 25 de ani de la înlăturarea sa. Acesta din urmă este primul fost șef de stat din lume condamnat cu această încadrare a faptelor, sentinţa sa reprezentând, în același timp, o adevărată piatră de hotar pentru justiţia din Africa.

O altă veste bună a venit din statul sud-american Columbia, unde, după 52 de ani de război civil, s-a semnat o pace istorică, la 24 august, între guvern și gherilele marxiste (FARC), efort pentru care președintele Juan Manuel Santos a primit Premiul Nobel pentru Pace. În Orientul Mijlociu, pe frontul contra grupării Stat Islamic, guvernul irakian de asemenea a înregistrat un succes, în luna iunie, prin eliberarea orașului Falluja. În Siria, orașele Raqqa și Alep au fost și ele scoase parţial sau total din mâinile militanţilor SI.

În domeniul știinţific, mai ales pe Staţia Spaţială Internaţională, relaţia dintre Rusia și Statele Unite este mai puţin tensionată decât în spaţiul geopolitic. O dovadă este misiunea-record în cadrul căreia astronauţii Scott Kelly și Mikhail Kornienko au petrecut aproape un an în spaţiu, în vederea unor viitoare misiuni pe Marte. Au aterizat în Kazahstan, într-o capsulă Soyuz, pe 2 martie.

Noi pași s-au făcut spre mult așteptatele soluţii în oncologie, prin descoperirea unei combinaţii de două medicamente – unul pe bază hormonală – ce poate duce la încetinirea răspândirii celulelor canceroase. Acesta a fost efectul la două treimi din femeile participante la un studiu care sufereau de cea mai răspândită formă de cancer la sân. În plus, acest tratament pare să ducă la reducerea în dimensiuni a tumorii. Și cercetătorii pneumologi au anunţat că s-a găsit un nou tratament pentru bolnavii de tuberculoză rezistentă la medicamente, declarându-l cel mai bun remediu descoperit până acum, cu o rată de succes de 82% la pacienţii înscriși în studiul respectiv. Noi speranţe și pentru bolnavii de astm și de boli autoimune și inflamatoare, întrucât cercetători australieni au descoperit că o proteină secretată de un vierme parazit reduce reacţia organismului la alergeni. Astfel suntem mai aproape de conceperea unui comprimat care să ajute cele peste un miliard de persoane afectate de alergii și boli autoimune.

Terra se însănătoșește și ea, cel puţin deasupra Antarcticii, unde oamenii de știinţă au observat că gaura din stratul de ozon se micșorează. Aceasta nu mai este atât de profundă și nici atât de întinsă, reducându-se cu peste 4 milioane de kilometri pătraţi. Șanse ar fi pentru progrese în această direcţie, întrucât un număr-record de ţări – 175 – au semnat de Ziua Pământului (22 aprilie) acordul asupra climei formulat la Paris, în decembrie 2015. Însă ca acesta să intre în vigoare, trebuie ratificat de cel puţin 55 de ţări responsabile pentru 55% din emisiile cu efect de seră. Uniunea Europeană l-a ratificat formal la 5 octombrie, la Paris, practic făcând posibilă intrarea sa în vigoare începând cu 4 noiembrie.

Ce ne-a întristat în 2016?

Dorinţa de segregare, lăcomia și rezistenţa la schimbarea în bine.

Brexitul a fost o lovitură cruntă pentru proiectul Uniunii Europene. Deși contestat inclusiv în interiorul regatului, votul din 23 iunie, de 52% pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, a dus la demisia premierului David Cameron. La 13 iulie, Marea Britanie avea un nou prim-ministru, în persoana euroscepticei Theresa May, în sarcina căreia cade invocarea articolului 50 din Tratatul de la Lisabona, ce stipulează ruperea definitivă de blocul comunitar.

Sfârșitul anului, alt referendum, alt prim-ministru își dă demisia. La 4 decembrie, majoritatea italienilor s-au declarat împotriva reformelor constituţionale ale premierului Mateo Renzi, care a părăsit altfel șefia guvernului, după o perioadă în care a operat schimbări semnificative în ţara sa. La aceeași dată, la antipozi, prim-ministrul Noii Zeelande își lua prin surprindere conaţionalii prin anunţarea demisiei sale. Este considerat unul dintre cei mai populari și apreciaţi prim-miniștrii din istoria ţării și ocupa de opt ani această funcţie. Și-a argumentat decizia prin necesitatea de înnoire a conducerii partidului său și a guvernului, convins că forţele proaspete ce îi vor urma vor fi un lucru bun pentru Noua Zeelandă.

„Dosarele Panama/ Mossack Fonsseca” au fost omniprezente în știrile lunii aprilie. Practic, întreaga lume a aflat că oameni bogaţi, politicieni și lideri de pe întreg globul și-au ascuns sau spălat banii în companii off-shore din paradisuri fiscale, prin intermediul unei firme de avocatură din Panama. Această cea mai mare scurgere de informaţii de acest tip din istorie a fost posibilă datorită unei investigaţii ample a unor jurnaliști germani, cu colaborarea a 107 organizaţii media, din 80 de ţări. Dezvăluirile au fost urmate de reuniuni de urgenţă, explicaţii, detractări și chiar demisii, cum ar fi cea a prim-ministrului Islandei.

Încălzirea globală a rămas o actualitate în parte tristă în 2016, în condiţiile în care numeroase ţări aderă doar formal la acorduri și angajamente internaţionale. S-a produs astfel o premieră negativă în anul care a trecut: s-a înregistrat prima extincţia a unui mamifer din cauza schimbării climei, în zona Marii Bariere de Corali, din Australia. Este vorba de o specie endemică de rozătoare, Melomys rubicola, care nu a mai fost găsită în arealul său.

Ce-am făcut nou și la superlativ în 2016?

Medicina și tehnologia au atins noi culmi. Am descoperit lucruri noi și le-am perfecţionat pe cele pe care le știam.

Detectarea undelor gravitaţionale, la 11 februarie, avea să facă înconjurul lumii drept descoperirea istorică a începutului de mileniu. Cu aproximativ 100 de ani în urmă, Albert Einstein prevăzuse în teorie existenţa unor unde care ar străbate universul.

Acestea au fost detectate de oamenii de știinţă din 2016 la coliziunea dintre două găuri negre. Zinnia este prima floare care a crescut în spaţiu, reprezentând o premieră absolută, anunţată la 16 ianuarie de pe Staţia Spaţială Internaţională, în cadrul unui experiment demarat în noiembrie 2015.

Un succes a fost și intrarea satelitului NASA Juno pe orbita planetei Jupiter, după ce a călătorit cinci ani în spaţiu, plecând de pe Pământ în 2011. Scopul lui Juno este ca, în următoarele 20 de luni, să adune informaţii despre câmpurile electromagnetice ale lui Jupiter, despre densitatea norilor și să găsească apă.

În China, oamenii de știinţă au pus în funcţiune, la sfârșitul lunii septembrie, cel mai mare radiotelescop din lume. Are diametrul de 500 de metri și ar putea acoperi suprafaţa a 30 de terenul de fotbal. La polul opus, o echipă de cercetători din Australia au creat cea mai subţire lentilă. Aceștia declară că este de 2.000 de ori mai subţire decât firul de păr uman, măsurând 6,3 nanometri. Acest avans în nanotehnologie va servi la crearea în viitor a ecranelor și displayurilor flexibile, ce se pot îndoi și mula.

La 6 aprilie se năștea primul copil cu material genetic de la trei persoane, prin procedura transferului mitocondrial. Aceasta se adresează persoanelor cu risc crescut de transmitere a unor maladii genetice fatale. Procedura a fost realizată în Mexic, de către specialiști americani, beneficiari fiind părinţi din Iordania. În luna septembrie, bebelușul era sănătos și se dezvolta normal. O clinică de fertilitate din India dădea publicităţii, în luna martie, faptul că un copil perfect sănătos a fost adus pe lume fără complicaţii de o femeie de 70 de ani.

Cu ocazia Jocurilor Olimpice de Vară din 2016, desfășurate între 5 și 21 august, la Rio de Janeiro, înotătorul american Michael Phelps și-a încheiat în glorie cariera sportivă, câștigând cea de-a 23-a medalie de aur. A devenit astfel cel mai medaliat olimpic al tuturor timpurilor.

Persoana care a ţinut cea mai lungă grevă a foamei – 16 ani – este de naţionalitate indiană, a militat pentru drepturile omului și se numește Irom Sharmila. La data de 9 august, a gustat puţină miere, punând astfel capăt protestului început în anul 2000 și recâștigându-și libertatea, întrucât fusese ţinută de autorităţi într-un spital și fusese hrănită cu forţa printr-un tub nazal.