Un consiliu local dominat de o majoritate aparţinând Partidului Democrat Suedez le-a interzis angajaţilor din sistemul local să se roage în timpul activităţii de muncă în școli, la domiciliul beneficiarilor de servicii sociale sau la sediul consiliului.

Consilierii politici din orașul suedez Bromölla au votat săptămâna trecută un nou regulament pentru angajaţi, introducând interdicţia rugăciunii în timpul orelor de lucru. Și membrii celorlalte partide care fac parte din consiliu au fost de acord să existe reguli precise în acest sens, iar regulamentul nu a fost conceput pentru a viza un grup religios anume și nu este diferit de cel care le interzice angajaţilor să ia pauze pentru fumat în afara perioadelor de odihnă oficiale, susţine Eric Berntsson, președintele local al Partidului Democrat

„Angajatorul tău nu are dreptul să decidă ce faci în pauzele tale”, punctează și Marie Wäppling, șeful municipalităţii, care a subliniat, la rândul său, că interdicţia nu va fi extinsă asupra programului obișnuit de pauză și nici măcar asupra situaţiilor în care un angajat se roagă de unul singur, în liniște, așa încît „angajatorul nu poate verifica acest lucru”.

Municipalitatea din Bromölla susţine că prevederile noului regulament nu încalcă libertatea religioasă, întrucât aceasta include și „dreptul de a evita exprimarea religioasă publică”.

Laurence Wilkinson, de la grupul juridic creștin Alliance Defending Freedom, spune că aceste reglementări sunt mijlocul prin care consiliul local transmite un mesaj, dar că acesta nu este unul foarte clar încă. „Unii îl pot interpreta ca pe un mesaj că nu vrem ca musulmanii să se roage în timpul orelor de lucru. Dacă acesta este cazul, atunci există un potenţial efect discriminatoriu”, afirmă Wilkinson.

Percepţia publică este că un astfel de regulament îi vizează destul de transparent pe musulmani, care se roagă de mai multe ori în cursul unei zile.

„Bromölla interzice o practică religioasă legată de un anumit grup. Este ca și cum ai interzice hijabul sau kippa și apoi ai spune că măsura afectează creștinii, musulmanii și evreii în egală măsură”, susţine jurnalistul Anders Lindberg, în replică la afirmaţiile consiliului, care susţin că măsura nu discriminează niciun grup religios și că inclusiv creștinii nu au voie să consume timpul de lucru rugându-se.

La rândul său, Wilkinson spune că pare să fie vorba de o formă de discriminare indirectă, prin aplicarea unei reguli care, deși nu pare să vizeze în mod special un anumit grup, odată aplicată, ţintește caracteristici ușor de recunoscut la un grup distinct. În cazul musulmanilor, aceștia nu doar că se roagă de 5 ori pe zi, dar modul în care o fac, îngenunchind pe un covoraș, este suficient de vizibil pentru a nu se încadra în registrul rugăciunilor discrete, greu de observat, de care amintea Wäppling.

Wilkinson apreciază că ar putea fi sesizată Curtea Europeană a Drepturilor Omului în acest caz, deși admite că nu este expert în legislaţia suedeză cu privire la egalitate.