Atitudinea faţă de alimentaţie este un mozaic complex, modelat de factori precum nevoile nutriţionale, senzaţia de foame, preferinţele legate de gust, statutul socioeconomic, factori demografici, emoţionali, etici, culturali și religioși, precum și nivelul de educaţie privind nutriţia (Gahagan 2012). Această pluralitate de factori explică diversitatea alimentară observată la nivel global.
În era digitală, răspândirea informaţiei, de la reţelele de socializare la publicaţii academice, și eforturile entităţilor majore – precum Organizaţia Mondială a Sănătăţii sau Societatea Americană de Oncologie – au contribuit la creșterea conștientizării riscurilor asociate anumitor diete și la promovarea principiilor universale ale alimentaţiei sănătoase. Există deci o tendinţă crescută de promovare a alimentaţiei sănătoase prin canalele digitale (Chen, Perez-Cueto et al. 2020).
În 2020, Organizaţia Naţiunilor Unite a publicat un raport, „Nutriţia într-o lume digitală” (UNSCN 2020), care abordează subiecte legate de rolul reţelelor de socializare în promovarea stilurilor de viaţă sănătoase, beneficiile platformelor de e-learning în educaţia nutriţională și influenţa marketingului digital în alimentaţie. Era digitală a transformat semnificativ comportamentul alimentar, cu precădere în mediul urban, unde s-a facilitat accesul la o diversitate mai mare de alimente și s-a redus timpul necesar preparării mâncărurilor. În același timp, a crescut și disponibilitatea alimentelor ultraprocesate, cu gust atrăgător și cost redus, care elimină în mare parte efortul fizic necesar procurării hranei și, nu în ultimul rând, tinde să elimine importanţa socială a mesei în familie. Pe de altă parte, digitalizarea a extins accesul la informaţii despre alimentaţia sănătoasă, prin platforme de e-learning, coaching de specialitate, grupuri de sprijin și aplicaţii pentru monitorizarea parametrilor nutriţionali. Din păcate, internetul este un mediu polarizat, iar exercitarea gândirii critice este esenţială pentru a distinge între informaţiile valide știinţific și simplele păreri polarizante, în special cele promovate de personalităţi publice. Marketingul digital poate, de asemenea, să stimuleze alegerile alimentare impulsive, făcând consumatorii vulnerabili, în absenţa unor principii solide de selecţie a informaţiilor. În concluzie, era digitală are tendinţa de a diminua influenţa factorilor demografici, etnici, religioși, culturali și biologici asupra alegerilor alimentare, accentuând preferinţele gustative și factorii emoţionali.
Percepţii asupra alimentaţiei
Un studiu recent (Cînpeanu, Tarcea et al. 2019) desfășurat în România a avut ca obiectiv evaluarea percepţiei consumatorilor asupra alimentaţiei sănătoase, utilizând un chestionar distribuit unui eșantion de subiecţi din grupuri sociodemografice diferite. Rezultatele studiului au arătat că percepţia oamenilor asupra alimentaţiei sănătoase este influenţată semnificativ de canalele media. Studiul a mai constatat că femeile tind să fie mai bine informate decât bărbaţii în privinţa nutriţiei sănătoase. Totodată, s-a observat o discrepanţă între ce este considerat tradiţional ca fiind sănătos și noile recomandări, care se bazează pe medicina susţinută de dovezi știinţifice.
Un alt aspect demn de luat în considerare este perspectiva pacienţilor cu afecţiuni cronice asupra alimentaţiei. Atunci când vine vorba de a alege ce să mănânce, acești pacienţi tind să prioritizeze respectarea restricţiilor dietetice specifice bolilor de care suferă, în detrimentul adoptării unei perspective holistice asupra unei nutriţii echilibrate și benefice pentru sănătate. Această tendinţă scoate în evidenţă o deficienţă marcantă a sistemului de sănătate: numărul redus de nutriţioniști și medici cu pregătire avansată în domeniul nutriţiei, competenţe necesare pentru a transforma abordarea generală a alimentaţiei și pentru a promova un stil de viaţă mai sănătos în rândul populaţiei.
Percepţiile asupra alimentaţiei variază în funcţie de informaţiile la care suntem expuși cel mai mult. Pentru a ne fundamenta această percepţie pe dovezi obiective și a o adapta la nevoile noastre specifice, este esenţial să adoptăm câteva principii clare:
1. Recunoașterea alimentelor care dăunează. Este unanim acceptat că unele alimente sunt dăunătoare, precum cele ultraprocesate, care includ adesea preparatele din carne cu conservanţi artificiali. De asemenea, există alimente care pot cauza reacţii adverse specifice la unele persoane, exemplul clasic fiind lactatele pentru cei cu intoleranţă la lactoză.
2. Tranziţia treptată către o alimentaţie echilibrată. Schimbările drastice în alimentaţie pot provoca reacţii negative, care adesea duc la renunţarea la noua dietă. O abordare treptată îi permite organismului să se adapteze fără dificultate.
3. Personalizarea alimentaţiei. Dietele ar trebui ajustate în funcţie de starea de sănătate specifică a fiecărei persoane. Această personalizare poate fi realizată cel mai bine cu sprijinul unui expert în nutriţie.
4. Monitorizarea semnalelor corpului. Ascultarea semnalelor corpului nostru este esenţială pentru a înţelege cum o anumită alimentaţie ne afectează starea de bine.
5. Așteptarea cu răbdare a rezultatelor. Beneficiile unei alimentaţii sănătoase se manifestă în timp, având un impact major în prevenţie și fiind un sprijin în tratamentele medicale, deci este important să nu ne grăbim și să nu ne descurajăm dacă rezultatele nu sunt imediate.
Bibliografie
Chen, Y., Perez-Cueto, F. J. A., et al. (2020), „The promotion of eating behaviour change through digital interventions”, în International Journal of Environmental Research and Public Health, vol. 17, nr. 20, art. nr. 7488.
Cînpeanu, O.-C., Tarcea, M., et al. (2019), „Perception of healthy eating among Romanian adults”, în Journal of Interdisciplinary Medicine, vol. 4, nr. 2, pp. 77–86.
Gahagan, S. (2012), „The development of eating behavior – biology and context”, în Journal of Developmental and Behavioral Pediatrics, vol. 33, nr. 3, pp. 261–271.
UNSCN (2020), „UNSCN nutrition 45: Nutrition in a digital world”, în UNSCN (online), disponibil la https://www.unscn.org/unscnnutrition45 [accesat la 29 octombrie 2023].
Bogdan Popa, specialist în medicină internă și gastroenterologie, acordă atenţie deosebită impactului stilului de viaţă asupra prevenirii și tratării bolilor. Specializat în diagnosticarea endoscopică și tratamentul patologiei tubului digestiv, este preocupat de rolul microbiomului intestinal în sănătate.
