Scoateţi din arhivă anii de liceu și răsfoiţi meticulos fișierul cu amintirile fiecărei zile. Nu cumva regăsiţi cu o precizie hipertimestică detaliile hainelor, ale casei, ale camerei, ale școlii, ale clasei?
Nu este întâmplător că acele zile s-au înregistrat cu o fineţe neegalată în arhiva amintirilor care ne însoţesc o viaţă întreagă. Erau zile pe care le trăiam pe îndelete – emoţionaţi, stresaţi, înspăimântaţi chiar uneori de școală, dar binecuvântaţi de ignoranţa aproape completă cu privire la existenţa altor griji.
Scoateţi din arhivă anii de liceu și răsfoiţi meticulos fișierul cu amintirile fiecărei zile. Nu cumva regăsiţi cu o precizie hipertimestică detaliile hainelor, ale casei, ale camerei, ale școlii, ale clasei? Totul este încă acolo: tezele, lucrările, profesorii, colegii, discuţiile, pauzele dintre ore, drumul spre și dinspre liceu, chiar și cele mai mici și neînsemnate aventuri, parfumul fructelor culese direct din pom, descoperirile din grădină, jocurile din faţa casei, primele gesturi romantice…
Hrăniţi de răbdarea tuturor, de o înţelegere și o susţinere cu care nu ne-am mai întâlnit probabil niciodată în aceeași măsură, anii de liceu s-au transformat în pepiniera visurilor noastre de viaţă.
Mai ales finalul lor a devenit probabil pentru mulţi dintre noi o bornă esenţială a parcursului vieţii, pentru că atunci am luat prima și cea mai mare decizie cu privire la formarea și drumul nostru vocaţional.
Dacă sunteţi în liceu, bucuraţi-vă de aceasta! Dacă aveţi copii de liceu, umpleţi-le anii de liceu cu sentimentul sărbătorii! Liceenii merită sărbătoriţi cu aceeași fascinaţie cu care o lume întreagă urmărește spectacolul înfloririi cireșilor japonezi. Înflorirea liceenilor este mai spectaculoasă și la fel de scurtă.
Rezultatele altor două mari alegeri ne definesc viaţa și din acest motiv ni le amintim la fel de fidel și de nuanţat ca anii de liceu: dragostea adevărată care ne deschide cărarea către o căsnicie transformatoare și nașterea din nou a sufletului cuiva – momentul cel mai intim din viaţa cuiva, care plăsmuiește în cea mai neverosimilă manieră o făptură atât de diferită de cea veche încât amintirea acestui moment are capacitatea să contagieze și biografiile celor din jur.
Binecuvântarea șansei de a alege din nou, de a schimba direcţia și de a ne vindeca visul este infinit mai mare decât orice pierdere.
E adevărat că facem alegeri toată viaţa (și aceasta face parte din frumuseţea terapeutică a vieţii), dar acestea trei au capacitatea să stea ca temelie pentru celelalte mari alegeri. Să ne protejăm marile alegeri! Deciziile greșite se schimbă cu efort, consum și zbucium. Pierdem ceva din noi, sau cel puţin din timpul nostru, când ne pierdem drumul.
În același timp, când am pus piciorul înapoi în barcă, cine mai stă să regrete timpul pierdut pe când se lupta să nu se înece? Binecuvântarea șansei de a alege din nou, de a schimba direcţia și de a ne vindeca visul este infinit mai mare decât orice pierdere. Să reluăm sau să refacem marile noastre alegeri și visurile vieţii noastre nu este niciodată tardiv sau neprofitabil.
Marile alegeri trebuie făcute corect. Nu am adăugat și „la timp”, în mod intenţionat. Pentru că, indiferent dacă se întâmplă la timp – cu prima ocazie bună care ni se oferă – sau oricând altcândva, frumuseţea va răzbi, pentru că este capabilă să crească uneori chiar mai vânjos din mijlocul greșelilor. Și mai inspirator.
Norel Iacob este redactor-șef Semnele timpului și ST Network.