Etichetă: amintiri

Una dintre primele amintiri pe care le am se leagă de muzică. Îmi amintesc că obișnuiam să mă așez pe podea și să-mi ascult tatăl cântând la pian.

Fericirea este un cântec pe care îl iubim, dar pe care arareori îl mai cântăm.

Denisa Selagea a pierdut de la chei și telefon până la răbdare și ocazii. A pierdut din vedere și multe cuvinte care trebuiau spuse. Așa că, de data aceasta, le-a așezat într-o scrisoare.

Scoateţi din arhivă anii de liceu și răsfoiţi meticulos fișierul cu amintirile fiecărei zile. Nu cumva regăsiţi cu o precizie hipertimestică detaliile hainelor, ale casei, ale camerei, ale școlii, ale clasei?

Din șirul nesfârșit de evenimente trăite, pe unele ni le amintim, pe altele nu. Unele ne revin adesea în minte și abia așteptăm să le povestim, dar pe altele nu le-am dezvălui pentru nimic în lume.

În timp ce în lumea reală un minut înseamnă 60 de secunde, în peisajul digital minutul se măsoară în câte 48 de ore de clipuri încărcate pe Youtube, 700.000 de statusuri sau fotografii pe Facebook sau în cele 300.000 de mesaje postate pe Twitter.

Cu toţii am trecut prin situaţii dificile, iar rememorarea acelor momente are un impact negativ asupra stării noastre emoţionale și psihice. Însă experţii de la Institutul Beckman au descoperit o modalitate eficientă prin care putem micșora efectul nociv al acestor amintiri dureroase.

Poate ţi s-a întâmplat și ţie, și nu o dată, să uiţi unde ţi-ai lăsat cheile, ce aveai de cumpărat de la magazin ori ai lăsat becul aprins după ce ai plecat de acasă, deși erai convins că l-ai stins. Uneori, memoria ne „joacă feste", iar motivul nu este neapărat legat de vreo boală cognitivă.

Amintirile noastre sunt în permanenţă „editate” de creier pe baza experienţelor, astfel încât să corespundă prezentului. Acesta este și motivul pentru care o persoană își amintește cu greu sau chiar deloc, de exemplu, cum arăta o persoană extrem de apropiată în urmă cu foarte mulţi ani.

Șansele să îţi amintești lucrurile care s-au întâmplat în viaţa ta pe când aveai mai puţin de trei ani sunt foarte mici. Aceste amintiri încep să dispară din memoria noastră în jurul vârstei de șapte ani, susţin experţii de la Universitatea Emory într-un studiu publicat în jurnalul Memory.

Henry suferă de demenţă de 10 ani, iar boala îl împiedică să își recunoască familia. Îl ţine tăcut și deconectat în mare parte de lumea din jur. Sunetul muzicii l-a readus însă la viaţă în mod miraculos.

Sentimentele de nostalgie trezite de experienţele din trecut pot avea un impact pozitiv asupra individului, alimentându-i optimismul cu privire la viitor, arată un studiu citat de Eurek Alert.

Privind retrospectiv la evoluţia problemei legalizării căsătoriilor homosexuale, se observă în ce ritm ameţitor s-au schimbat lucrurile. Deși, acum, majoritatea politicienilor americani din Partidul Democrat își trâmbiţează susţinerea pentru homosexuali, mulţi au uitat că doar cu câţiva ani în urmă erau apărătorii căsătoriei tradiţionale.

Astăzi avem tehnologia necesară pentru a stoca pe suporturi fizice informaţii în cantităţi pe care memoria umană nu le poate reţine obiectiv, le filtrează în timp sau le distorsionează. Cu toate acestea, arată o analiză BBC, transformarea memoriei într-un serviciu externalizat ne lipseşte de o componentă esenţială a experienţei noastre: povestea.

Amintirile neplăcute pot provoca adesea coșmaruri. Oamenii de știinţă spun însă că visele pot contribui la atenuarea emoţiilor negative asociate amintirilor urâte.

Un medicament este pe cale să revoluţioneze tratamentul aplicat în cazul şocului post-traumatic. E vorba de metirapon, o substanţă care poate reduce capacitatea creierului de a reînregistra emoţiile negative asociate cu un anumit eveniment.