„Aceasta ar fi cea mai bună dintre lumile posibile, dacă nu ar exista religie.“
Afirmaţia îi aparţine fostului preşedinte american John Adams (1735-1826) şi este citată frecvent de organizaţiile şi de publicaţiile ateiste ca argument că Adams, unul dintre părinţii fondatori ai SUA, a fost un gânditor liber de prejudecăţi religioase.
Integrarea lui Adams în tabăra ateistă are o miză actuală, dat fiind că societatea americană se împarte tot mai evident în două clase: cei care evocă temeliile, moştenirea şi identitatea creştină a naţiunii americane şi cei ce resping religia şi mottoul „One Nation Under God“ (O naţiune sub Dumnezeu) şi luptă pentru restricţionarea accesului creştinismului în
spaţiul şi în viaţa publică.
Adams (al doilea preşedinte din istoria SUA) a făcut observaţia sa cu privire la religie într-o scrisoare adresată lui Thomas Jefferson (1743-1826, al treilea preşedinte american), în data de 19 aprilie 1817. În scrisoare, Adams îi povesteşte lui Jeff erson că a citit o serie de cărţi polemice, pe subiecte religioase, care i-au amintit de două persoane pe care le cunoscuse în copilărie: pastorul bisericii la care mergea şi profesorul său de latină.
Lemuel Bryant, pastorul şi Joseph Cleverly, profesorul de latină, obişnuiau să poarte interminabile discuţii pro şi contra religiei creştine. În contextul acestor amintiri şi al impresiilor pe care i le-au lăsat lecturile sale, Adams a scris:
„De zeci de ori, în timpul recentelor mele lecturi, am fost pe punctul de a izbucni: «Aceasta ar fi cea mai bună dintre lumile posibile, dacă nu ar exista religie!!!» Însă, printr-o astfel de exclamaţie, m-aş fi dovedit la fel de fanatic precum Bryant sau Cleverly. Fără religie, lumea ar fi ceva care n-ar merita să fie menţionat în public, adică Iadul.“
Citită în context, afirmaţia prin care preşedintele american părea să denigreze ori să repudieze creştinismul demonstrează a avea exact sensul opus.
Ateii citează uneori şi o afirmaţie atribuită lui George Washington (1732-1799), primul preşedinte al SUA, care ar fi spus: „Guvernul Statelor Unite nu este în niciun sens întemeiat pe baza religiei creştine.“ Declaraţia nu i-a aparţinut însă lui Washington, ci lui Joel Barlow (1754-1812), politician şi diplomat american, însărcinat în 1796 să încheie un Tratat de pace şi prietenie cu beiul şi locuitorii din Tripoli. Iar declaraţia respectivă a fost inclusă în document pentru a sublinia că guvernul american nu avea o atitudine ostilă faţă de Islam.
În textul documentului se precizează că „niciun pretext născut din opinii religioase nu va produce o întrerupere a armoniei existente între cele două ţări“, fapt ce confirmă intenţia afirmaţiei atribuite în mod eronat lui Washington.
Nu absenţa religiei ar face această lume cea mai bună dintre cele posibile, ci onestitatea și respectul pentru adevăr. Exemplele de mai sus confirmă încă o dată că, indiferent dacă tabăra este cea creștină sau atee, adevărul rămâne cea mai bună armă, o armă care nu se poate întoarce împotriva celui care o folosește.