Am sărbătorit cea de-a 80-a aniversare a bunicii mele și am început cu ceea ce facem în majoritatea întâlnirilor noastre de familie – cu rugăciune. Era vineri seara și, în timp ce soarele cobora sub linia orizontului, ne-am adunat în sufrageria confortabilă a mătușii mele – un strănepot, șase nepoţi adulţi, patru copii și doi gineri, veniţi din Canada și din Statele Unite – pentru a întâmpina Sabatul.
După o săptămână de călătorii și pregătiri pentru acest eveniment special, am avut în sfârșit un moment de odihnă spirituală și fizică. Chiar și membrii familiei care nu mergeau regulat la biserică păreau relaxaţi și fericiţi în timp ce cântam imnuri bine cunoscute, citeam un pasaj din Biblie și ne rugam unii pentru alţii. Scena a culminat cu îmbrăţișări, în timp ce ne uram reciproc „Sabat fericit!”, dând tonul unui weekend în care am sărbătorit o viaţă uimitoare.
Fiind crescută într-o familie de adventiști de ziua a șaptea, respectarea Sabatului era un lucru firesc. În fiecare săptămână, de vineri de la apusul soarelui până sâmbătă la apusul soarelui, eu și familia mea ne opream din muncă (treburi casnice, sarcini de serviciu, învăţat) și de la activităţi seculare, inclusiv sport, cumpărături, vizionarea emisiunilor televizate sau lecturarea cărţilor nereligioase. Sabaturile noastre includeau de obicei închinarea în familie vineri seara și sâmbătă seara, participarea la serviciile religioasă de la biserică sâmbăta, prânzul în familie și, ocazional, cu alte familii, și, de asemenea, odihnă fizică.
În copilărie, deși îmi plăceau unele caracteristici ale Sabatului, precum timpul petrecut în familie și întâlnirea cu prietenii mei la biserică, de multe ori totul mi se părea o rutină, o listă cu „lucruri de făcut”. Cu toate acestea, pe măsură ce viaţa a devenit mai complicată, am ajuns să văd frumuseţea Sabatului, ca o reflectare a cuvintelor lui Iisus: „Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre. Căci jugul Meu este bun şi sarcina Mea este uşoară” (Matei 11:28). Am ajuns să tânjesc după Sabat – un timp în care să las deoparte stresul și să mă odihnesc în iubirea lui Iisus.
În prezent, lucrând cu normă întreagă ca profesionistă în comunicare și trăind de una singură, Sabaturile mele sunt foarte diferite – de la o seară de vineri liniștită, petrecută acasă, până la un weekend plin, cu servicii religioase și evenimente speciale organizate la biserică. Ca să înţeleg modul în care alte persoane trăiesc experienţa Sabatului, am intervievat prietene care aveau un stil diferit de viaţă – Fifa, o profesionistă din domeniul media, singură, în vârstă de 20 și ceva de ani, și trei femei între 30 și 40 de ani – Aimee, designer graphic, căsătorită cu un pastor; Liz, care conduce împreună cu soţul ei Departamentul Familie la un sediu regional al Bisericii Adventiste, și Ladine, o profesoară de liceu al cărei soţ este consilier financiar. Iată ce au avut ele de spus:
Evitaţi atitudinea perfecţionistă! Pentru a trăi un sentiment de pace în timpul Sabatului, cel mai bine este să ne pregătim înainte de apusul soarelui – curăţenia casei, călcatul și aranjatul hainelor, pregătirea mâncării și a gustărilor, totul trebuie să fie pus în ordine. Cu toate pregătirile de dinaintea Sabatului s-ar putea ca lucrurile să nu se ridice la nivelul așteptărilor noastre. Trebuie să ne amintim că Sabatul nu a fost menit să fie o povară, ci a fost creat pentru binele nostru (Marcu 2:27).
Acceptaţi că experienţa Sabatului ar putea presupune și o doză de stres, în funcţie de etapa de viaţă în care vă aflaţi! Toate mămicile au recunoscut că Sabaturile cu copii foarte mici pot fi dificile. Aimee, care are doi băieţi, pe Sky și Hero, în vârstă de șapte, respectiv, nouă ani, și o fetiţă de un an, Cassia, a povestit că petrece o mare parte din Sabat având grijă de copiii ei, așa încât soţul ei să se poată concentra asupra slujirii lui – Sabatul este cea mai aglomerată zi din săptămână pentru el. Și pentru Aimee, Sabatul poate fi destul de solicitant, așa că ea se trezește de obicei la 6:30 dimineaţa. Oricare ar fi situaţia voastră, amintiţi-vă că, deși Sabatul nu este întotdeauna odihnitor, puterea lui Dumnezeu „în slăbiciune este făcută desăvârşită” (2 Corinteni 12:9). Pentru mamele stresate, acesta este un mesaj care merită reţinut aproape în orice moment.
Renunţaţi la folosirea tehnologiei, în favoarea altor activităţi! Ca mulţi dintre noi în viaţa profesională și în cea personală, Fifa petrece mult timp pe internet. În Sabat, face eforturi să-și redirecţioneze gândurile spre subiecte spirituale. Cu toate acestea, a constatat că e greu să nu recidivezi, dacă pur și simplu renunţi la activităţile săptămânale obișnuite fără să pui nimic în loc. Astfel, ea citește cărţi spirituale în Sabat în loc să navigheze pe internet. Ladine și familia ei practică, de asemenea, din ce în ce mai mult „disciplina deconectării”, prin plimbări, vizitarea azilelor de bătrâni sau împărtășirea credinţei pe care o au cu alte persoane.
Deconectarea săptămânală ne ajută să filtrăm mai bine ceea ce vedem în mediul online, potrivit cuvintelor străvechi, dar surprinzător de actuale ale psalmistului: „Abate-mi ochii de la vederea lucrurilor deşarte, înviorează-mă în calea Ta!” (Psalmul 119:37).
Sărbătoriţi frumuseţea așezată de Dumnezeu în natură! Fifa își amintește de plimbările de Sabat făcute în familie de-a lungul plajei, în Madagascar, unde s-a născut. Deși acum locuiește în clima mult mai rece a Canadei, încă mai merge ocazional în drumeţii cu prietenii. Ladine, soţul și copiii ei fac mai multe plimbări, în care pot învăţa în mod activ despre creaţia lui Dumnezeu. Ea subliniază că este un lucru să citești în Biblie cum Dumnezeu are grijă de vrăbii (Matei 10:29), și cu totul altceva este să privești o vrabie și să te întrebi cum poate Dumnezeu să poarte de grijă unei creaturi atât de delicate. Pentru Ladine, unul dintre scopurile Sabatului este să ne încurajeze să-L recunoaștem pe Dumnezeu drept Creator (Apocalipsa 14:6,7).
Sărbătoriţi Sabatul în comunitate! „Lui Hero îi place să meargă la biserică și să-și vadă prietenii”, spune Aimee despre copilul ei de nouă ani. Ea speră ca toţi copiii ei să trăiască ceea ce a trăit ea în copilărie – clădirea de legături pe viaţă cu prietenii din biserică, deveniţi între timp parte din familie. Fifa, care locuiește singură, apreciază în mod deosebit masa de prânz din Sabat, pregătită de cei din biserica ei, când sunt sărbătorite adesea zilele de naștere ale membrilor bisericii. Este vegetariană de puţin timp, așa că apreciază diferitele sortimente de mâncare vegetariană delicioasă. De asemenea, aceasta este o oportunitate bine-venită de a socializa cu prietenii pe care nu îi vede în timpul săptămânii. Apostolul Pavel ne sfătuiește: „Să nu părăsim adunarea noastră, cum au unii obicei, ci să ne îndemnăm unii pe alţii, şi cu atât mai mult, cu cât vedeţi că ziua se apropie” (Evrei 10:25).
Citește și: Sabatul în care se desfătează inima noastră
Dacă am crescut într-o familie care respectă Sabatul, este ușor să trecem cu vederea valoarea lui, dar el rămâne un dar nepreţuit oferit de un Dumnezeu căruia îi pasă de relaţiile și de sănătatea noastră. Iar Sabatul are beneficii dovedite. Cercetătorii care au studiat populaţiile cu un număr mare de centenari și cu o sănătate generală mai bună au descoperit că Loma Linda, în care trăiește o comunitate mare de adventiști de ziua a șaptea, este una dintre zonele albastre, în care locuiesc cei mai longevivi oameni. Mai multe studii au ajuns la concluzia că Sabatul, care presupune odihna de la activităţile săptămânale și participarea la slujbele religioase, favorizează o mai bună sănătate mintală și fizică.
În concluzie, Sabatul nu înseamnă reguli, înseamnă relaţii. Ladine a spus că dragostea ei pentru Sabat a crescut pe măsură ce s-a apropiat de Dumnezeu. „În această lume împânzită de anxietate, epuizare și stres, Sabatul este un antidot pe plan fizic, spiritual și emoţional. Sabatul ne amintește că, atunci când a creat lumea, Dumnezeu a rezervat un timp anume pentru odihnă, astfel încât să se poată apropia de noi. Respectarea Sabatului este un drum făcut cu iubire și cu un Mântuitor care ne-a oferit foarte multe daruri.”
Christelle Agboka conduce Departamentul Comunicare al Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din Ontario, Canada. O versiune a acestui articol a apărut iniţial pe site-ul Signs of the Times Australia.