La studiul efectuat de experţii de la Universităţile Oxford și McGill au participat 18 voluntari. Pentru a determina mărimea reţelei de prieteni, participanţii au fost rugaţi să evalueze cu câte persoane au interacţionat în ultima lună. În urma unor teste de imagistică a creierului, cercetătorii au putut observa că persoanele care au comunicat cu mai mulţi indivizi aveau anumite regiuni cerebrale mult mai dezvoltate decât ceilalţi. Diferenţele au putut fi observate la nivelul anumitor regiuni, care fac parte din reţeaua regiunilor cerebrale implicate în procesul de mentalizare (prin care putem înţelege starea mentală a celorlalţi), care erau mai mari în cazul indivizilor cu o reţea mai mare de prieteni.
E adevărat că prietenii ne fac mai deștepţi?
Totodată, ei au observat că suprafaţa materiei albe din creier era mult mai bine conectată în cazul voluntarilor care au interacţionat cu mai multe persoane.
Cu toate acestea, experţii nu pot spune cu precizie dacă relaţiile sociale au fost cele care au produs aceste fenomene la nivelul creierului, ori dacă structura și conectivitatea din regiunea cerebrală au fost elementele care au influenţat nivelul de interacţiune socială al indivizilor.
Una dintre autoarele studiului, dr. neurolog MaryAnn Noonan, punctează însă că atât conectarea mai puternică, dar și gradul de dezvoltare a anumitor regiuni cerebrale în cazul persoanelor extrem de sociabile ar putea avea un preţ. Există posibilitatea ca, în schimb, alte zone ale creierului acestor indivizi să fie mai puţin dezvoltate, susţine experta.
Citește și: Radiografia unei erori. Ce facem cu tiparele distructive de gândire?
Un studiu asemănător, efectuat pe maimuţe, a arătat că animalele care trăiau în grupuri mai mari aveau anumite regiuni ale creierului mai dezvoltate decât cele care trăiau în comunităţi restrânse. Aici însă, cercetătorii au putut stabili că diferenţele înregistrate la nivelul creierului au fost influenţate de mărimea grupului. În acest experiment, maimuţele care au locuit alături de grupuri mari aveau mult mai dezvoltate acele regiuni ale creierului cu rol în intuirea intenţiilor și în procesarea facială, în raport cu animalele care au locuit în grupuri restrânse.