Efortul Rusiei de a sufoca libertatea de exprimare are rezultate care arată că autorităţile vor merge până la capăt cu acest război declarat cetăţenilor ei. Dacă internetul constituia cu ani în urmă principalul spaţiu al libertăţii de exprimare, o combinaţie de legi represive și de interpretări legale abuzive permite etichetarea postărilor online drept extremiste, ceea ce atrage urmărirea penală a autorilor. Alte ţări în care autorităţile tind să împiedice opiniile divergente pot privi la ce se întâmplă în Rusia ca la un posibil scenariu al propriului viitor.

Studentul rus Daniil Markin este acuzat de discurs care incită la ură și poate primi o condamnare de până la 5 ani de închisoare pentru meme-urile ironice la adresa creștinismului, pe care le-a păstrat într-un album public pe Vkontake, versiunea rusească pentru Facebook.

Daniil Markin are 19 ani, este student la film în Barnaul, un oraș din Siberia, și este cercetat de peste un an de zile pentru meme-uri care satirizează religia. În iulie 2017, poliţia a intrat în apartamentul lui Markin cu mandat de percheziţie, confiscându-i dispozitivele electronice și efectuând capturi de ecran a zece meme-uri despre religie, printre care și o imagine a unui actor din Game of Thrones, cu mesajul „Jon Snow a înviat! Adevărat a înviat!”

Sub presiunea celor care l-au interogat, Markin a semnat o declaraţie în care își mărturisea vina, fiind plasat ulterior de oficialităţi pe lista persoanelor monitorizate, în timp ce conturile bancare i-au fost blocate. Studentul a fost acuzat de diseminarea discursurilor care incită la ură și își așteaptă sentinţa, care îi poate aduce până la 5 ani de detenţie.

„A trecut un an de când a început să-mi fie frică să adorm, gândindu-mă că vor veni după mine dimineaţă”, a scris tânărul într-o postare pe Vkontake, afirmând că ţara lui îl ucide încet, dar sigur.

Investigaţiile în cazul lui Markin au fost provocate de plângerile înregistrate la poliţie de două studente care au declarat că postările tânărului le-au insultat sentimentele religioase, ulterior acestea ștergându-și conturile de pe reţeaua de socializare. Aceleași persoane au făcut plângere și împotriva Mariei Motuznaya, o tânără de 23 de ani, tot din orașul Barnaul, acuzată de discurs instigator la ură și ofensarea credinţelor religioase, ambele fiind considerate infracţiuni în Rusia și fiind pasibile de pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani, respectiv până la un an.

Orașul Barnaul a fost numit ironic – de o parte a presei – „capitala extremismului”, după ce oficialii au anunţat că au identificat mai mulţi „extremiști” în orașul siberian.

Cum se fabrică un extremist

„Am crezut că este o glumă. O păcăleală orchestrată de prietenii mei”, povestește Maria despre prima ei reacţie atunci când i s-a arătat mandatul de arestare. Cu 3 ani în urmă, la numai 20 de ani, Maria postase câteva fotografii cu tematică religioasă, printre care și una cu călugăriţe fumând „în timp ce Dumnezeu nu se uită”.

În timpul interogatoriului, poliţia a convins-o să mărturisească tot, pentru a primi o pedeapsă mai ușoară, care ar fi scutit-o de cazier. Maria a semnat tot, bazându-se pe asigurările poliţiei.

Doar că poliţia îi minte pe „extremiști”, spune Andrei Shasherin, în vârstă de 38 de ani, din același oraș, care a ajuns pe lista cu extremiști și teroriști a oficialilor, acuzat fiind de denigrarea conducerii Bisericii Ortodoxe Ruse. Shasherin a atras atenţia poliţiei după publicarea unui meme în care satiriza o prelucrare nereușită a fotografiei patriarhului Chiril. După ce patriarhul a fost fotografiat purtând un ceas de lux, căruia jurnaliștii i-au identificat marca, angajaţii bisericii au încercat să retușeze fotografia postată pe site-ul acesteia, dar stângăcia cu care au făcut-o a devenit subiect viral, biserica recunoscând ulterior că angajaţii ei de la departamentul foto al biroului de presă au făcut o „greșeală absurdă”. Unul dintre meme-urile lui Shasherin au ridiculizat întregul episod, folosind cuvinte pe care autorităţile le-au etichetat ca injurioase.

Modul în care poliţia a instrumentat cazul său induce senzaţia de déjà vu. Poliţiștii i-au percheziţionat apartamentul la 6 dimineaţa, a fost încătușat și interogat timp de 6 ore la secţia de poliţie, unde s-au făcut presiuni asupra lui pentru a semna un document în care să recunoască distribuirea de imagini și intenţia lui de a insulta persoane și instituţii. Shasherin a semnat, după două ore de intimidare, dar și-a retras ulterior mărturia.

„Poliţia nu poate garanta că hotărârea judecătorească va fi o amendă sau altceva, este vorba de un truc, sarcina lor este de a trimite cauza în instanţă”, a declarat el pentru Radio Europa Liberă.

Cazurile celor 3 tineri fac parte dintr-o tendinţă naţională, scrie BBC, rușii fiind din ce în ce mai supravegheaţi și cenzuraţi în activitatea lor de social media.

Potrivit cifrelor oferite de grupul internaţional pentru drepturile omului Agora, în anul 2016 au fost intentate 298 de dosare penale împotriva internauţilor ruși, iar în 2017 – 411 de dosare penale. Acuzaţia cea mai frecventă este aceea de extremism, o infracţiune ce poate include „incitarea la ură și animozitate”, „reabilitarea nazismului”, „apeluri la separatism” sau „insultarea sentimentelor credincioșilor”. Practic, legea rusă operează cu o definiţie atât de ambiguă a extremismului, încât poţi fi reţinut extrem de ușor sub această acuzaţie, afirmă Pavel Chikov, președintele Agora.

Rusia a introdus restricţii semnificative ale discursului online și își pune sub acuzare criticii sub pretextul luptei contra extremismului – este concluzia raportului Asaltul Rusiei asupra Libertăţii de Exprimare, publicat anul trecut de Human Rights Watch.

Legile represive care reglementează internetul oferă guvernului instrumente pentru a cenzura informaţia pe care o etichetează drept „extremistă”, „în afara valorilor tradiţionale” sau dăunătoare – în orice alt mod – pentru public.

În 2016, numărul utilizatorilor de internet condamnaţi pentru extremism a fost de 2.016 (comparativ cu 30, în 2010), iar între septembrie 2015 și februarie 2017, 94 de persoane au primit pedepse privative de libertate pentru discurs extremist, arată statisticile oferite de think tank-ul SOVA Center.

Este vorba de un atac al autorităţilor asupra libertăţii de exprimare, afirmă Yulia Gorbunova, cercetător al Human Rights Watch, subliniind că utilizatorii de internet sunt priviţi de guvern ca o ameninţare. „Astăzi oamenii din Rusia sunt din ce în ce mai nesiguri cu privire la limitele discursului acceptabil”, conchide Gorbunova.

Un apetit tot mai redus pentru libertate, la nivel global și european

Libertatea de expresie este în pericol nu doar în state autoritariste, precum Rusia sau China. Ediţia din 2018 a clasamentului mondial al libertăţii presei, realizat de organizaţia Reporteri fără Frontiere, arată că Europa a devenit un loc primejdios pentru jurnaliști: Malta a scăzut 18 poziţii (până la 65) în clasamentul celor 180 de ţări, după ce jurnalista anticorupţie Daphne Caruana Galizia a fost asasinată. Cehia a coborât 11 poziţii, presa cehă fiind subordonată unui grup oligarhic, iar atitudinea ostilă presei a președintelui Milos Zeman fiind de notorietate. După ce a calificat jurnaliștii de-a lungul vremii drept „hiene”, „prostituate” ori „fosă septică”, președintele a făcut o glumă sinistră în 2017, după ce a adus la o conferinţă de presă replica unui Kalașnikov, inscripţionat „pentru jurnalişti”. Alte două ţări europene, Slovacia și Serbia, au ajuns pe locul 27, respectiv 77, după ce au pierdut fiecare câte 10 poziţii în clasament.

„În jumătate dintre statele membre UE jurnaliștii sunt supuși unor ameninţări și violenţei”, afirma anul trecut Patrick Penninckx, un oficial al Consiliului Europei. Amintind de legislaţia antimedia din Croaţia, de presiunile politice asupra presei din Bulgaria, din România și din Grecia și de acuzaţiile de defăimare și penalităţile aplicate jurnaliștilor în Polonia, Croaţia, Ucraina și Rusia, Penninckx se întreba dacă nu ne aflăm la un moment de răscruce pentru libertatea presei.

În acest climat, pentru că internetul are un impact mai mare decât mass-media obișnuită, tendinţa de a restrânge libertatea de exprimare online este de asemeni în creștere. Ediţia din 2017 a studiului Freedom of the Net arată că, pentru al șaptelea an consecutiv, manipularea conţinutului online a contribuit la scăderea globală a libertăţii internetului și la creșterea numărului de atacuri asupra celor care apără drepturile omului și libertatea presei. China a fost cel mai mare agresor al libertăţii pe internet, pentru al treilea an consecutiv, dar alte 32 din cele 65 de ţări evaluate au înregistrat o diminuare a libertăţii internetului, 30 de state fiind angajate în recrutarea și folosirea „formatorilor de opinie” pentru a propaga opiniile guvernamentale.

Manipularea online s-a rafinat mult în ultimii ani, arată raportul, adăugând la formele directe de cenzură și la arestarea criticilor guvernului practici sofisticate, precum diseminarea de știri false și manipularea algoritmilor de căutare.

„Efectele acestor tehnici asupra democraţiei și activismului civic sunt potenţial devastatoare”, punctează raportul, arătând că, după ce au reușit să creeze percepţia falsă a unei majorităţi care sprijină politicile guvernamentale, „autorităţile sunt capabile să justifice represalii asupra opoziţiei politice și să treacă la schimbări antidemocratice ale legilor și instituţiilor fără o dezbatere adecvată”.

„Nu trebuie să se întâmple o nenorocire ca să ne punem problema libertăţii de expresie”, scria filozoful Andrei Pleșu. Cum guvernele probează o apetenţă tot mai derutantă pentru un unic adevăr, dezvoltarea unui al șaselea simţ (care să detecteze primejdia de a lipi eticheta de „extremism” oricărei atitudini critice) devine o datorie civică.