Turcia blamează SUA pentru „zilele negre” la care se întoarce lumea
Aflat într-o vizită la Londra, președintele Turciei, Recep Tayip Erdogan, a declarat că „America a ales să facă parte din problemă și nu din soluţie, și astfel și-a pierdut rolul de mediator internaţional. Nu putem să nu ne simţim ca în zilele care au precedat cel de-al Doilea Război Mondial.”
Declaraţia vine pe fondul retragerii SUA din acordul nuclear cu Iranul, dar și al recentei ceremonii de deschidere a Ambasadei SUA la Ierusalim. Prin mutarea ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim, Trump „nu a respectat legea internaţională sau deciziile ONU”, iar retragerea din acordul cu Iranul face parte dintr-un model de decizii egoiste unilaterale luate de Administraţia SUA, a susţinut Erdogan.
Erijându-se în purtătorul de cuvânt al Orientului Mijlociu, Erdogan a criticat, de asemenea, Europa pentru că nu a respectat decizia de a accepta numărul stabilit de refugiaţi, așa cum a făcut Turcia. Actualmente, Turcia acordă ajutor la 3,5 milioane de refugiaţi sirieni.
UE îi cere Poloniei să respecte statul de drept
Executivul Uniunii Europene analizează posibilitatea impunerii de măsuri disciplinare împotriva Poloniei, întrucât Guvernul de la Varșovia nu a reușit să protejeze independenţa sistemului judiciar al ţării.
Deși s-au înregistrat unele progrese, „trebuie să continuăm dialogul” în privinţa reformelor din justiţie, a declarat Frans Timmermans, vicepreședinte al Comisiei Europene.
Comisia îi solicită Poloniei să renunţe la puterea discreţionară a președintelui Andrzej Duda, să prelungească mandatul judecătorilor supremi și să renunţe la procedura extraordinară de apel, care include posibilitatea redeschiderii dosarelor și reanalizarea hotărârilor judecătorești pronunţate în ultimii ani.
Facebook face curăţenie printre aplicaţii
După ce a investigat mii de aplicaţii, Facebook a suspendat 200 de aplicaţii care au avut acces la cantităţi uriașe de date ale utilizatorilor.
„Este mult de muncă în continuare pentru identificarea tuturor aplicaţiilor care ar fi putut folosi incorect datele utilizatorilor de pe Facebook şi va fi nevoie de timp. (…) Avem echipe mari de experţi din cadrul companiei şi din afara acesteia care muncesc mult pentru analizarea acestor aplicaţii cât de repede posibil”, a precizat Ime Archibong, vicepreşedintele Facebook.
Facebook se confruntă cu o problemă majoră odată cu izbucnirea scandalului Cambridge Analytica, o firmă de consultanţă politică. Aceasta se află în centrul atenţiei de când a devenit public faptul că a utilizat datele personale a peste 87 de milioane de utilizatori americani cu drept de vot ai reţelei de socializare Facebook. Compania este suspectată că a folosit datele în campania electorală din 2016 a preşedintelui SUA, Donald Trump, și a influenţat alegerile prezidenţiale. Zuckerberg şi-a cerut iertare pentru erorile companiei sale.
Deși în urma scandalului compania a pierdut miliarde din valoarea comercială, oficiali ai companiei au anunţat la 25 aprilie, cu ocazia raportului trimestrial, recâştigarea în mare parte a valorii comerciale reflectată într-o creştere a profitului, dar și a numărului de utilizatori.
Chinezul fără picioare a cucerit Everestul
Xia Boyu, un chinez în vârstă de 69 de ani ale cărui picioare au fost amputate din cauza degerăturilor suferite în urma primei sale expediţii pe Everest, cu patru decenii în urmă, a ajuns, luni, pe vârful montan.
Bărbatul a făcut parte dintr-o echipă de alpiniști. În 1975 în cadrul unei expediţii, grupul s-a confruntat cu condiţii meteorologice dificile chiar aproape de vârful muntelui. La momentul acela, Xia Boyu a suferit degerături severe, iar în 1996, după ce a fost diagnosticat cu un tip de cancer de sânge, ambele sale picioare i-au fost amputate de sub genunchi.
În 2016 a avut loc cea mai recentă încercare a lui Xia Boyu de a ajunge pe vârful Everest, însă condiţiile meteorologice nefavorabile l-au obligat din nou să se retragă, cu toate că se afla la 200 de metri distanţă de împlinirea visului său.
Autorităţile din Nepal au anulat anul trecut decizia prin care se interzicea practicarea alpinismului de către persoanele cu ambele picioare amputate sau de către nevăzători. Autorităţile au declarat că normele respective au fost adoptate pentru siguranţa alpiniștilor, dar au fost eliminate de instanţele judecătorești la începutul acestui an ca fiind discriminatorii. Astfel, bărbatul a devenit prima persoană cu un astfel de handicap care a primit acordul de a urca pe cel mai înalt vârf din lume.
Înainte de Xia Boyu, singura persoană care a ajuns pe vârful Everest având două picioare amputate este neozeelandezul Mark Inglis, care a înregistrat acest record în 2006.
Transplant de memorie realizat pe melci
O echipă de cercetători a reușit să transplanteze amintirile de la un melc la altul prin transferarea unei molecule mesager ce transportă informaţia genetică, numită ARN.
Oamenii de știinţă au aplicat șocuri electrice de mică intensitate pe cozile unor melci marini din specia Aplysia californica. Aceste șocuri au rolul de a dezvolta reflexul retragerii defensive a melcului pentru a se proteja de ameninţările din mediul înconjurător.
Cercetătorii au extras molecule ARN din sistemele nervoase ale melcilor care au primit șocurile și le-au injectat la melci care nu au fost sensibilizaţi.
Melcii nesensibilizaţi, injectaţi cu ARN de la cei sensibilizaţi, s-au comportat ca și cum ar fi primit ei șocurile din coadă, manifestând o contracţie defensivă de aproximativ 40 de secunde.
Profesorul David Glanzman, unul dintre autorii cercetării, de la Universitatea din California, Los Angeles (UCLA), a declarat că rezultatul este incredibil, este „ca și cum am transferat memoria”.
Cercetătorii au explicat că celulele și procesele moleculare ale melcilor marini sunt similare cu cele ale oamenilor, în ciuda faptului că melcul are aproximativ 20.000 de neuroni în sistemul nervos central, pe când oamenii se crede că au aproximativ 100 de miliarde de neuroni.
Cercetătorii văd acest rezultat ca un pas spre atenuarea efectelor unor boli, cum ar fi Alzheimerul sau tulburarea de stres posttraumatic.
România nu mai investește
Din păcate, după mai mult de zece ani de apartenenţă la UE, ţara noastră a ajuns să înregistreze un declin al investiţiilor atât în sectorul privat, cât și în cel public, arată datele Eurostat. România ocupă un locul 4 în clasamentul ţărilor pentru care investiţiile nu au reprezentat o prioritate, fiind depăşiţi doar de Letonia, Grecia şi Estonia.
În 2007, anul dinaintea crizei, investiţiile au reprezentat peste 35,1 din Produsul Intern Brut de la acea vreme al României, comparativ cu anul trecut când valoarea investiţiilor a fost 22,6 din PIB.
Totuși România este în continuare în top 10 ţări cu cele mai mari investiţii, ţara noastră fiind plasată pe locul 8 din UE, în 2017.
Cel mai semnificativ declin al investiţiilor, ca procent din PIB, s-a înregistrat în Letonia, de minus 16,5 puncte procentuale. Dacă investiţiile reprezentau 36,4% din PIB în 2007, ele au scăzut la 19,9% în 2017.
La polul opus, cele mai mari creşteri ale raportului dintre investiţii şi PIB au avut loc, între 2007 şi 2017, în Suedia (de la 23,9% din PIB, în 2007, la 24,9%, în 2017).
De asemenea, gradul de îndatorare al României a crescut cu un sfert faţă de anul trecut. Contul curent al balanţei de plăţi (poziţia României în relaţiile de schimb internaţionale) a înregistrat un deficit de 967 milioane de euro în primul trimestru al acestui an, cu 25,6% mai mare faţă de ianuarie–martie 2017, notează Digi24.
A crescut numărul de tâlhării în București
Poliţiștii din capitală spun că sunt depășiţi de numărul mare de infractori, iar capitala se transformă într-un loc tot mai nesigur.
De la începutului anului, au fost înregistrate în Bucureşti 200 de tâlhării şi zeci de mii de furturi. Oamenii legii însă sunt blocaţi în anchete de volumul mare de cazuri, de lipsa de personal, dar și de schimbările Codului penal.
„Pentru hoţi, furtul a devenit o afacere, ei comit aceste fapte știind că dacă vor fi prinși au posibilitatea să se împace cu victimele, iar ele, de cele mai multe ori, sunt dispuse să accepte mai puţin decât ceea ce le-a fost furat, doar să poată recupera ceva”, a declarat Cosmin Andreica, liderul Sindicatului Poliţiştilor.
În capitală, anul trecut au fost înregistrate 8.000 de plângeri pentru loviri și ameninţări și 30.000 cazuri de furturi, tâlhării și agresiuni. Sectorul 3 este preferatul hoţilor. Aceștia au acţionat aici de peste 3.000 de ori, urmat fiind de sectorul 2, unde au fost comise peste 120 de tâlhării.
Australienii se opun discriminării de sex din școlile religioase
Un sondaj „YouGov Galaxy”, realizat pentru grupul de lobby LGBTI Just Equal, a constatat că 82% dintre respondenţi s-au opus aplicării legii discriminării existente în școlile religioase care permite exmatricularea studenţilor homosexuali și lesbiene, iar 79% dintre cei intervievaţi s-au opus dreptului școlilor de a concedia profesori care s-au căsătorit cu o persoană de același sex.
Grupurile religioase, inclusiv Biserica Catolică și școlile creștine din Australia, se luptă pentru a-și păstra drepturile de decizie conform ideologiei proprii și le numește mai degrabă argumente în favoarea libertăţii religioase decât discriminări.
Căsătoriile gay au fost legalizate în Australia, la sfârșitul anului trecut, după un referendum de 8 săptămâni, când peste 61% dintre australieni au votat pentru.
„Australienii au votat copleșitor pentru a restabili egalitatea. A fost un vot pentru corectitudine, pentru angajament și pentru iubire. Este datoria noastră și a Parlamentului să punem în aplicare decizia oamenilor”, a declarat premierul Australiei.
Numărul celor „fără religie” a crescut în ultimii ani
Deși protestanţii continuă să fie cel mai dominant grup din Statele Unite, numărul de americani care nu sunt afiliaţi religios continuă să aibă o creștere rapidă.
Ani de-a rândul, în SUA evanghelicii conservatori au subliniat în mod repetat cum protestanţii se confruntă cu o diminuare numerică din cauza teologiei riguroase.
Actualmente, numărul evanghelicilor conservatori albi este în declin. De la 83%, în 2003, la 72 %, în 2017, procentele în scădere sunt în contrast puternic cu procentele referitoare la acea categorie a populaţiei din SUA care declară că nu aparţine niciunei religii, se arată în sondajele realizate de ABC News si The Washington Post.
Cu mici excepţii, neafiliaţii au declarat că nu sunt în căutarea unei alte religii care ar fi mai potrivită pentru ei. O majoritate covârșitoare crede că organizaţiile religioase sunt prea preocupate de bani și de putere, de asemenea, prea axate pe reguli și prea implicate în politică.