Datele a 87 de milioane de utilizatori Facebook, folosite ilegal

312

Facebook estimează că datele personale a 87 de milioane de utilizatori ai platformei au fost accesate în mod ilegal de către Cambridge Analytica, o firmă de consultanţă politică.

Facebook se confruntă cu o problemă majoră odată cu izbucnirea scandalului Cambridge Analytica, ce se află în centrul atenţiei de când a devenit public faptul că a utilizat datele personale a peste 50 de milioane de utilizatori americani cu drept de vot ai reţelei de socializare Facebook. Compania este suspectată că a folosit datele în campania electorală din 2016 a preşedintelui SUA, Donald Trump.

Acum, Facebook anunţă că nu ar fi vorba doar de 50 de milioane. „Este probabil ca date personale a 87 de milioane de utilizatori Facebook, în special din Statele Unite, să fi fost accesate de firma Cambridge Analytica”, a anunţat miercuri, într-o postare pe blogul său, Mike Schroepfer, CTO al Facebook. Mark Zuckerberg susţine că este destul de încrezător că în urma analizelor cifra de 87 de milioane este cea corectă și nu va fi depășită. Informaţia a fost publicată la doar câteva ore după ce Comisia pentru Comerţ a SUA a anunţat că Zuckerberg urmează să fie audiat, pe 11 aprilie, în cadrul investigaţiei în derulare asupra imixtiunii rusești în campania electorală din SUA, în 2016.

În plus, Zuckerberg a vorbit și despre schimbările pe care Facebook le-a făcut recent în ce privește accesul la date, inclusiv restricţii noi la API-uri (Application Programming Interface reprezintă un set de subprograme, protocoale și unelte pentru programarea de aplicaţii și software), care anterior le-au permis dezvoltatorilor de aplicaţii să obţină date privitoare la preferinţele religioase și politice ale deţinătorilor de conturi Facebook. Totodată, începând cu data de 9 aprilie, Facebook le va permite utilizatorilor să verifice dacă datele lor au fost accesate de Cambridge Analytica.

Mai departe, Facebook va aproba în mod individual orice aplicaţie care le cere utilizatorilor să distribuie fotografii, postări, videoclipuri, evenimente și grupuri. De asemenea, va împiedica aplicaţiile să se conecteze cu Facebook pentru a colecta informaţii personale ale utilizatorilor, inclusiv detalii despre opiniile lor religioase sau politice, despre statusul relaţiei, educaţia și istoricul de muncă și alte informaţii cu caracter personal. De asemenea, optiunea de a căuta utilizatori cu ajutorul numărului de telefon nu va mai fi disponibilă. Cu toate acestea, Zuckerberg a recunoscut că va dura până ce toate problemele majore care au permis și această folosire ilegală a datelor să fie eliminate. „Mi-aș dori să pot spune că rezolvăm în șase luni sau chiar două luni aceste probleme, dar cred că este un efort pe care trebuie să îl depunem în decursul a câţiva ani”, a afirmat Zuckerberg.

În iunie 2014, un cercetător numit Aleksandr Kogan a fost angajat de Cambridge Analytica să dezvolte o aplicaţie tip chestionar psihologic. A fost puternic influenţat de o aplicaţie asemănătoare cu setul de întrebări de personalitate realizat de Centrul de Psihometrie, un laborator din cadrul Universităţii din Cambridge, unde lucrează Kogan. Dar, ca și în cazul altor aplicaţii, și aceasta le-a cerut utilizatorilor acces la profilul lor și al prietenilor lor de Facebook. Informaţiile respective au fost stocate într-o bază de date privată, transmisă companiei Cambridge Analytica, care a folosit-o pentru a realiza milioane de profiluri psihologice despre alegătorii americani, despre care se crede că au fost folosite pentru trimiterea de mesaje și reclame politice personalizate.

Christopher Wylie, unul dintre directorii companiei și cel care a venit cu această idee, devenit informator, a declarat: „Am exploatat platforma de socializare online Facebook pentru a obţine milioane de profiluri ale alegătorilor. (…) Aceasta a fost baza pe care a fost construită compania electorală.” Informaţiile confirmate de Facebook arată că, până la sfârşitul anului 2015, Cambridge Analytica colecta date la un nivel fără precedent. La momentul acela, Facebook nu avertizase încă utilizatorii şi luase doar măsuri limitate pentru securizarea datelor a peste 50 de milioane de persoane.

Fondatorul Facebook a mai depus mărturie în faţa Congresului american după ce s-a aflat că rușii cumpăraseră spaţiu de publicitate pe Facebook și distribuiau știri false de pe conturi ascunse, pentru a crea disensiuni pe teme rasiale și sociale înainte de alegerile din 2016. Încă nu se știe care a fost efectul acestor imixtiuni, însă se prea poate ca știrile false să fi jucat un oarecare rol în descurajarea electoratului de a o susţine pe Hillary Clinton în ziua alegerilor – este rezultatul unui studiu efectuat la Universitatea Statului Ohio. Studiul oferă o perspectivă asupra modului în care știrile false au afectat deciziile alegătorilor, sugerând că aproximativ 4% din susţinătorii președintelui Barack Obama din 2012 au fost descurajaţi să voteze pentru Clinton în 2016 din cauza influenţei știrilor false care au circulat prin media și pe reţelele de socializare.

În cele din urmă suntem îndreptăţiţi să identificăm Facebook drept cel mai important mecanism care facilitează răspândirea de știri false, din cauza lipsei de instrumente care să verifice veridicitatea informaţiilor înainte ca acestea să ajungă la consumatorul final, se menţionează în studiu.