Site icon Semnele timpului

Secretul. Legea atracţiei și atracţia mirajului

Legea atractiei

Celebrităţi precum Will Smith (actor), Jim Carrey (actor), Susan Lynn Orman (scriitor și consultant financiar), Jack Canfield (scriitor și speaker motivaţional) și mulţi alţii evidenţiază, ori de câte ori au ocazia, modul în care legea atracţiei le-a schimbat viaţa. Nu demult, Oprah Winfrey a dedicat un episod întreg al emisiunii sale legii atracţiei și modului în care aceasta le poate fi de un real folos oamenilor.

Susţinătorii teoriei spun că, dacă îţi dorești ceva cu adevărat, va fi al tău dacă gândurile pe care le ai sunt pozitive. Asemeni unui magnet, gândirea pozitivă va atrage îndeplinirea visurilor.

Credinţa în puterea de convingere a devenit un mesaj deosebit de atractiv încă de la începutul secolului XX[1], când autori renumiţi ai mișcării New Thought vorbeau despre succesul pe care gândirea pozitivă îl poate aduce oamenilor. Dar popularitatea și mediatizarea de care se bucură acest subiect în prezent se datorează mai ales succesului fulminant din anul 2006 al cărţii Secretul (The Secret) aparţinându-i scriitoarei Rhonda Byrne. Autoarea își asigura cititorii că, pe măsură ce vor afla „secretul“, vor ajunge să știe cine sunt cu adevărat, cum pot avea, cum pot fi și cum pot face tot ce își doresc.[2]

Legea atracţiei, aflată la baza „secretului“ propus de Rhonda Byrne, datează din secolul al XIX-lea și este cât se poate de simplă: atragem tot ceea ce gândim, indiferent că este de natură pozitivă sau negativă.

Cu alte cuvinte, este de ajuns ca o persoană să creadă cu adevărat în ceea ce își dorește și să își concentreze toată atenţia spre acel ceva pentru ca obiectul dorinţei sau obiectivul stabilit să devină realizabile în plan material.[3]

În anul 2008 a apărut o nouă carte dedicată legii atracţiei, considerată revelaţia secolului XXI: Banii și Legea Atracţiei, aparţinându-le autorilor Esther și Jerry Hicks. Cartea abordează finanţele, sănătatea fizică și relaţiile interpersonale, căutând să iniţieze cititorul în ceea ce s-ar numi controlul creativ-conștient al fiecărui aspect al vieţii.[4]

Mintea, ca un magnet

Pentru a demonstra că suntem singurii responsabili pentru ceea ce atragem și ceea ce devenim în viaţă, Esther și Jerry Hicks prezintă câteva postulate ale dezvoltării personale care, ne asigură ei, vor fi de un real folos pentru a schimba fiecare aspect al vieţii în sensul dorit de noi. Iată cum sună câteva dintre aceste postulate:

1. Atragem experienţe bune sau rele prin intermediul gândurilor pe care le avem: cel care vorbește cel mai mult despre boală este bolnav. Cel care vorbește despre prosperitate este prosper. Atragem toate aceste lucruri prin ceea ce gândim“.[5] Cu alte cuvinte, anumite lucruri se întâmplă pentru că ne gândim la ele. Legea atracţiei face ca un gând, oricât de mic, să devină din ce în ce mai puternic și pregnant. De aceea gândurile trebuie să fie pozitive. Temerile atrag după sine trăirea experienţelor negative.

2. Pentru a face o schimbare, trebuie să vezi lucrurile așa cum îţi dorești, nu așa cum sunt în realitate. Pentru a schimba experienţa proprie într-una pozitivă trebuie acordată mai multă atenţie modului în care am prefera să fie lucrurile.

3. Puterea de a atrage experienţele pozitive se dobândește prin concentrarea gândirii asupra obiectivelor ce se vor a fi îndeplinite. Șansa de succes în îndeplinirea obiectivelor este îmbunătăţită prin 15 minute de concentrare zilnică a gândurilor asupra visurilor pe care le avem.

4. Succesul nu este o resursă finită, oricine poate avea acces la ea. Succesul altora nu limitează propriul succes și nici invers.

5. Nu te lăsa cuprins de dezamăgire. Dezamăgirea atrage după sine o stare generalizată negativă. Accentul trebuie să cadă asupra a ceea ce se poate face pentru obţinerea celor dorite, și nu asupra lucrurilor care nu pot fi dobândite.

6. Relaţiile disfuncţionale cu cei din jur se datorează propriei persoane. Atenţia acordată gândurilor negative influenţează negativ viaţa personală. Înţelegerea acestui lucru ajută la îndepărtarea relaţiilor nesatisfăcătoare cu familia și rudele.

7. Visele pot oferi o imagine de ansamblu asupra psihicului. Cu alte cuvinte, prin intermediul viselor se pot obţine soluţii la problemele pe care le întâmpinăm în viaţă.

Sintetizând, postulatele de mai sus pot fi grupate în jurul următoarelor aspecte: 1. Suntem ceea ce gândim (postulatul 1); 2. Rolul vizualizării în îndeplinirea obiectivelor stabilite (postulatele 2, 3); 3. Succesul ca resursă infinită (postulatul 4); 4. Emoţiile negative și atragerea experienţelor proprii (postulatele 5, 6); 5. Visele și rezolvarea problemelor (postulatul 7).

Vreau, deci voi avea?

Faptul că lucrurile bune se află doar la un gând distanţă este fără îndoială o premisă atractivă. Îmbunătăţirea vieţii personale prin schimbarea modului de gândire, creșterea nivelului de fericire prin cultivarea gândurilor pozitive sau potenţarea succesului prin vizualizarea planurilor, a visurilor (gândește ca un milionar și vei deveni unul)[6] sună ca niște idei rezonabile. În realitate, aceste postulate nu se dovedesc cu totul eficiente, în sensul prezentat în teorie. Ele ridică de fapt întrebări pertinente, născute din raportarea teoriei la realitatea obiectivă, cu privire la potenţialul de succes oferit de legea atracţiei. Cum ar fi, pornind de la legea atracţiei, am formula concluzii de genul: copiii abuzaţi trec prin această traumă pentru că la un moment dat au gândit ceva negativ în acest sens; persoanele care doresc să se împace cu partenerul de viaţă și nu reușesc acest lucru, nu își doresc, de fapt, reconcilierea cu toată fiinţa lor. Iar exemplele pot continua.

Orice mit își are… nașul

1. La pomul lăudat să nu te duci cu sacul.[7] Gândurile care se nasc în momentul în care alegem să facem un lucru sau altul nici nu împiedică, nici nu determină atingerea obiectivelor stabilite, așa cum susţine unul dintre postulatele legii atracţiei. Experienţele apar în funcţie de alegerile făcute și de acţiunile săvârșite. Gândirea pozitivă este utilă, însă nu este și suficientă. Altfel, toată lumea s-ar rezuma la a gândi pozitiv și ar aștepta să culeagă roadele, fără a depune nici cel mai mic efort în vederea îndeplinirii visurilor.

Succesul sau eșecul sunt rezultatul calităţii acţiunilor întreprinse, al deciziilor luate în diferite momente ale activităţii, al evaluării corecte a situaţiei prin care se trece, și nicidecum nu sunt numai rezultatul unor gânduri pozitive sau negative care apar în anumite momente ale vieţii.

2. Nu ești responsabil pentru tot ce se întâmplă.[8] Persoanele care se despart nu se gândesc la acest lucru și nu atrag o astfel de experienţă doar observând că același lucru se întâmplă și în cazul altora, așa cum susţine legea atracţiei.

În momentul în care un partener dintr-un cuplu este mai fericit decât celălalt, se pare că relaţia are de suferit, întrucât există o legătură directă între nivelele diferite de fericire dintre parteneri (indiferent în ce an al relaţiei este identificată această diferenţă) și probabilitatea crescută de despărţire în următorul an al relaţiei. Aceasta este concluzia cercetătorilor Cahit Guven, Claudia Senik și Holger Stichnoth.[9]

3. Cum rămâne cu vizualizarea succesului?[10] Deși autorii motivaţionali susţin ideea că vizualizarea cu ochii minţii a ceea ce vrem ajută la dobândirea acelui lucru, cercetătorii de la Universitatea din California au demonstrat că această practică, dimpotrivă, demotivează. Studenţii rugaţi să petreacă câteva minute pe zi vizualizând cum iau nota 10 la un examen viitor au învăţat mai puţin și au obţinut note mai mici, arată un studiu realizat de Lien Pham[11], cercetător în cadrul Universităţii din California.

La fel, studenţii care și-au închipuit cum ar fi să aibă serviciul mult dorit au primit în final mai puţine oferte de lucru și salarii mai mici, conform studiului realizat de Gabriele Oettingen, psiholog la Universitatea New York.[12]

Motivul acestor rezultate? Se poate ca persoanele să nu fie pregătite pentru obstacolele pe care le întâlnesc sau, pur și simplu, nu depun efortul necesar pentru a își îndeplini obiectivele. În orice caz, mesajul studiilor este clar: vizualizarea lucrurilor dorite nu este de ajuns pentru obţinerea lor, așa cum susţine legea atracţiei.

4. La ce e bună atitudinea pozitivă?[13] Atitudinea pozitivă este binevenită și se pare că asigură o schimbare a comportamentului în raport cu îndeplinirea obiectivelor stabilite. Există studii[14] care au arătat că o atitudine de motivare se manifestă, printre altele, și printr-o încordare a anumitor grupe de mușchi (mușchii feţei, ai mâinilor, bicepșii). Pornind de la acest aspect, cercetătorii au testat dacă un comportament invers, respectiv încordarea mușchilor, este de ajuns ca oamenii să devină motivaţi în raport cu obiectivele stabilite. Voluntarii din cadrul studiului trebuiau să încerce să reziste tentaţiei de a cumpăra dulciuri din cafeneaua în care se aflau. Unui grup i s-a cerut să-și încleșteze pumnii sau să își contracte bicepsii, postură care se constatase la oamenii motivaţi să nu cumpere acele produse, pe când celui de al doilea grup i s-a spus doar să evite să cumpere dulciuri din locul în care se aflau. S-a observat că primul grup, căruia i s-a cerut să adopte o postură motivantă, a fost mai înclinat să nu cumpere mâncare din cafeneaua în care se afla, în comparaţie cu cel de-al doilea grup. Mai mult decât atât, în cazul primului grup s-a înregistrat o probabilitate crescută de a cumpăra mâncăruri sănătoase, potrivit cercetătorului Iris Hung[15] din cadrul Universităţii Naţionale din Singapore.

Același lucru a fost evidenţiat și în cazul încrederii în sine. Studiile întreprinse au demonstrat că ar fi mai bine să se pornească de la principiul ,,cum ar fi să“, prin care oamenii să fie îndemnaţi să își modifice comportamentul pentru a schimba ceva și în viaţa lor. Atunci când subiecţilor rugaţi să adopte o ipostază de putere – așezaţi la birou cu picioarele pe masă, cu privirea orientată spre tavan și cu mâinile la ceafă – le-a fost monitorizat nivelul de testosteron din sânge, s-a observat că adoptarea unei poziţii de învingător modifică nivelul chimic al substanţelor din organism, contrar situaţiei în care subiecţilor li s-a cerut să stea cu picioarele pe pământ, cu privirea în jos și mâinile pe genunchi.[16]

5. Somnul dulce mult aduce.[17] Calitatea somnului asigură rezolvarea problemelor cu care ne confruntăm. Conform unei cercetări realizate pe 77 de subiecţi, intrarea în starea REM în timpul somnului a îmbunătăţit capacitatea creativă de a rezolva problemele cu 40%, arată Sara Mednick și colaboratorii săi, într-un studiu realizat în cadrul Universităţii California San Diego. Cercetătorii sunt de părere că somnul REM ajută creierul să formeze noi căi neuronale, care nu sunt perturbate de gândurile care apar când suntem treji.[18]

Legea atracţiei e de fapt legea acţiunii

Diana Scharf Hunt, autoarea cărţii Studying Smart, spunea că obiectivele sunt visuri cu termen-limită de îndeplinire. Din această perspectivă, organizarea succesului este foarte importantă. Orice vis presupune întocmirea unei liste care să conţină modalităţile de îndeplinire a ceea ce ne dorim. Orice punct din listă care presupune așteptarea pasivă ca altcineva să acţioneze în locul nostru trebuie eliminată. Dacă scopurile nu pot fi îndeplinite fără ajutorul altora, trebuie alese acele persoane care sunt în stare să ne ajute. În cazul în care un punct din listă nu poate fi îndeplinit, vina nu trebuie dată pe cei din jur. Trebuie să existe un plan alternativ. Îndreptarea spre un alt punct din lista de interes trebuie să se facă doar în momentul în care precedentul a fost îndeplinit.

Gândirea pozitivă, atitudinea pozitivă, existenţa unor obiective sunt necesare, însă nu și suficiente. Succesul garantat în orice acţiune nu se rezumă doar la păstrarea permanentă a stării de spirit pozitive și nici la apariţia unor rezultate uimitoare, în mod facil. Starea pozitivă trebuie dublată de un plan de acţiune. Acţiunea hotărâtă și consecventă este definitorie pentru îndeplinirea visurilor propuse.

Footnotes
[1]„Idee promovată de autori precum James Allen (1901), Thomas Troward (1904), William Walker Atkinson (1906), William Walker Atkinson (1910), Napoleon Hill (1928, 1937), U.S. Anderson (1954), Richard Weiss (1968).”
[2]„Rhonda Byrne, The Secret, Atria Books, New York, 2006.”
[3]„Wallace D. Wattles, The Science of Getting Rich, 1910, http://en.wikisource.org/wiki/The_Science_of_Getting_Rich”.
[4]„Esther Hicks și Jerry Hicks, Money and the Law of Attraction: Learning to Attract Health, Wealth and Happiness, 2008”.
[5]„Aimee Groth și Ashley Lutz, 12 Ways The «Law Of Attraction» Can Improve Your Life, 2012, http://www.businessinsider.com/how-the-law-of-attraction-will-improve-your-life-2012-7?op=1#ixzz2VPuhSIKn”.
[6]„ibidem.”
[7]„Postulatul 1.”
[8]„Postulatele 5,6.”
[9]„Guven Cahit, Claudia Senik și Holger Stichnoth, ,,You can’t be happier than your wife. Happiness gaps and divorce“, Journal of Economic Behavior & Organization, 2012, vol. 82(1), p. 110-130.”
[10]„Postulatul 2”.
[11]„Lien B. Pham și Shelley E. Taylor, „From Thought to Action: Effects of Process-Versus Outcome-Based Mental Simulations on Performance“, Personality and Social Psychology Bulletin, 199, p. 250-260.”
[12]„Oettingen G, Mayer D., „The motivating function of thinking about the future: expectations versus fantasies“, Journal of Personality and Social Psychology, 2002, Vol. 83, No. 5, p. 1198-212.”
[13]„Postulatul 3.”
[14]„James D. Laird. Feelings: The Perception of Self (Series in Affective Science), 2007, Oxford University Press.”
[15]„Iris W. Hung, „From Firm Muscles to Firm Willpower: Understanding the Role of Embodied Cognition in Self-Regulation“, Journal of Consumer Research, 2011.”
[16]„Dana R. Carney et al., „Power Posing Brief Nonverbal Displays Affect Neuroendocrine Levels and Risk Tolerance“, Psychological Science, 2010, Vol. 21, No. 10, p. 363-1368.”
[17]„Postulatul 7.”
[18]„Dana R. Carney et al., „Power Posing Brief Nonverbal Displays Affect Neuroendocrine Levels and Risk Tolerance“, Psychological Science, 2010, Vol. 21, No. 10, p. 363-1368.”
„Idee promovată de autori precum James Allen (1901), Thomas Troward (1904), William Walker Atkinson (1906), William Walker Atkinson (1910), Napoleon Hill (1928, 1937), U.S. Anderson (1954), Richard Weiss (1968).”
„Rhonda Byrne, The Secret, Atria Books, New York, 2006.”
„Wallace D. Wattles, The Science of Getting Rich, 1910, http://en.wikisource.org/wiki/The_Science_of_Getting_Rich”.
„Esther Hicks și Jerry Hicks, Money and the Law of Attraction: Learning to Attract Health, Wealth and Happiness, 2008”.
„Aimee Groth și Ashley Lutz, 12 Ways The «Law Of Attraction» Can Improve Your Life, 2012, http://www.businessinsider.com/how-the-law-of-attraction-will-improve-your-life-2012-7?op=1#ixzz2VPuhSIKn”.
„ibidem.”
„Postulatul 1.”
„Postulatele 5,6.”
„Guven Cahit, Claudia Senik și Holger Stichnoth, ,,You can’t be happier than your wife. Happiness gaps and divorce“, Journal of Economic Behavior & Organization, 2012, vol. 82(1), p. 110-130.”
„Postulatul 2”.
„Lien B. Pham și Shelley E. Taylor, „From Thought to Action: Effects of Process-Versus Outcome-Based Mental Simulations on Performance“, Personality and Social Psychology Bulletin, 199, p. 250-260.”
„Oettingen G, Mayer D., „The motivating function of thinking about the future: expectations versus fantasies“, Journal of Personality and Social Psychology, 2002, Vol. 83, No. 5, p. 1198-212.”
„Postulatul 3.”
„James D. Laird. Feelings: The Perception of Self (Series in Affective Science), 2007, Oxford University Press.”
„Iris W. Hung, „From Firm Muscles to Firm Willpower: Understanding the Role of Embodied Cognition in Self-Regulation“, Journal of Consumer Research, 2011.”
„Dana R. Carney et al., „Power Posing Brief Nonverbal Displays Affect Neuroendocrine Levels and Risk Tolerance“, Psychological Science, 2010, Vol. 21, No. 10, p. 363-1368.”
„Postulatul 7.”
Exit mobile version