Comunicare

Poate că e greu de crezut, dar faptul că părinţii le dau ocazia copiilor să ajute la treburile casnice le deschide acestora o ușă spre fericire și succes în viitor.

Când descinde din paginile manualelor de istorie pentru a se instala în lumea reală, războiul are o sonoritate tăioasă, constituindu-se într-o seismogramă a celor mai rele coșmaruri ale umanităţii. Iar recurenţa feţelor lui hidoase demonstrează că, indiferent de nivelul atins de civilizaţia umană, răul moral nu dispare, ci doar se transmite, eventual criogenat, de la...

Considerăm că adolescenţii şi tinerii sunt dependenţi de telefoane, computere, tablete şi alte dispozitive. Medicul pediatru Jenny Radesky a observat însă că mulţi părinţi sunt la fel de dependenţi, cu consecinţe negative în dezvoltarea copiilor.

Doar cu două decenii și jumătate în urmă, depresia și alte tulburări ale sănătăţii mintale erau aproape necunoscute la copii și, de asemenea, ignorate în unele cazuri.

„Problema cu comunicarea este iluzia că a fost realizată.” (George Bernard Shaw)

De-a lungul timpului, conceptul de gândire pozitivă s-a dovedit extrem de versatil, reușind să atragă în mrejele unor promisiuni sonore milioane de oameni, care s-au lăsat convinși că viaţa înseamnă mai mult decât ce reușiseră să trăiască până atunci.

Fie că recunoaștem sau nu, viaţa ne este condiţionată de bani. Majoritatea am spune că mai degrabă de absenţa lor. Puţini sunt cei care reușesc să se smulgă de sub mirajul lor, iar și mai puţini sunt cei care și-i doresc doar pentru a-i oferi. Printre aceștia din urmă se numără și Rachel Lapierre.

„Nici un nerv răsucit în trupul aproapelui meu/Nu produce în mine sfâşietoare atingeri”, spune un poem cunoscut, reliefând dificultatea de a rezona cu durerea celui de lângă noi. Chiar dacă suferinţa este o experienţă universală, răspundem diferit asalturilor ei, așa că nu e de mirare că, adesea, cuvinte menite să consoleze adaugă și mai multă...

Vârtejul de activităţi și termene-limită în care ne aruncă viaţa de adult ne face adesea refractari la apropiere. Abandonăm vechi prietenii și neglijăm construirea de noi relaţii, până când, inevitabil, vine și ziua în care începem să ne simţim apăsaţi între zidurile de singurătate pe care le-am ridicat cu mâinile noastre.

Numărul persoanelor singure a crescut vertiginos în ultimele decenii în aproape 40% dintre ţările lumii. Deși unii se plâng de discriminarea economică la care sunt supuși, mulţi dintre cei care au ales acest stil de viaţă cred că sunt în posesia unui loz câștigător în alte segmente ale vieţii lor.

„Felul în care le vorbim copiilor devine vocea lor interioară.” (Peggy O’Mara)

„A merge cu un prieten prin întuneric este mult mai bine decât a merge singur prin lumină.” (Hellen Keller)

„Dacă există ceva mai sfâșietor decât un trup care se prăpădește din lipsă de pâine, acela e un suflet care se stinge din lipsă de lumină.“ (Victor Hugo)

Poveștile de iubire au modalitatea lor de a se insinua în prim-plan și de a ne convinge că debutul lor scânteietor e doar uvertura unei căsnicii ce va reaprinde mereu, la altă intensitate, același foc de artificii al începuturilor. Însă repeziciunea cu care ambalajul strălucitor al iubirii începe să se ponosească strecoară bemoli pe portativul...

„Cuvintele gurii unui om sunt ca niște ape adânci; izvorul înțelepciunii este ca un șuvoi care curge întruna” (Proverbe 18:4).

Lumea noastră ferfeniţită de păcat seamănă cu un raion uriaș cu produse care au defecte și cu cât înţelegem mai repede acest adevăr, cu atât mai bine va fi pentru noi și pentru relaţiile noastre. În cartea sa Toţi sunt normali până ajungi să-i cunoști, John Ortberg ne invită să descoperim dragostea tangibilă a lui...

Nu eram într-o dispoziţie bună atunci când am intrat în biroul șefului meu. De câţiva ani încercam să jonglez cu un loc de muncă cu normă întreagă și unul cu jumătate de normă, să-mi termin studiile de masterat, să-mi susţin soţul în cariera lui și să am grijă de trei copii. Cu o lună înainte,...

Direct sau indirect, toţi ne lovim de sintagma „pe vremea mea”, o expresie profund subiectivă, ce surprinde un fenomen profund universal: „prăpastia dintre generaţii”.

Cât de devreme încep să se cuibărească gândurile de sinucidere în mintea unui copil? Discuţiile despre sinucidere pot încuraja acest act? Există semnale că riscul de suicid al copilului/adolescentului este ridicat? Cu o prevalenţă în creștere a suicidului la vârste mici, părinţii au nevoie să știe cât mai multe despre prevenirea suicidului la copii și...

Un număr important de creștini din diverse confesiuni, tradiţionale și protestante, urmăresc cu îngrijorare materialele online care anunţă înfiinţarea unei noi religii unice mondiale – crislamul. Iar veștile sunt că acesta este doar un prim pas, căruia îi vor urma o monedă unică globală și un guvern mondial de la care nu se poate aștepta...

Importanţa umorului, inclusiv la locul de muncă, este adesea subevaluată, după cum sugerează o serie de studii. Avem motive robuste să ne dezvoltăm simţul umorului, oricât de puţin înzestraţi ne-am considera în acest domeniu, pentru că umorul are de-a face mai puţin cu abilitatea de a emite continuu glume reușite și mai mult cu faptul...