Există o mulţime de avantaje care ne vin în minte atunci când este vorba de munca de la distanţă. În practică însă, munca la domiciliu se poate dovedi atât de acaparatoare încât să nu mai știm unde se termină lucrul și unde începe viaţa personală, având nevoie de strategii pentru a echilibra raportul dintre cele două.
Munca la domiciliu vine la pachet cu o mulţime de oportunităţi. Cine nu și-ar dori să scape de oboseala, de cheltuiala și de timpul pierdut cu naveta, să poată lucra de pe terasă, din dormitor sau chiar din grădină, să aibă acces la mâncarea din bucătărie sau din frigider în loc să-și pregătească un pachet pentru prânz, să fie liber să poarte orice haine în care se simte comod în timpul orelor de muncă, de la blugi la pijamale și papuci de casă?
Munca de la distanţă este atractivă pentru majoritatea românilor, a arătat un studiu efectuat în 2018 de o platformă de recrutare online, potrivit căruia 80% dintre salariaţi și-ar dori să lucreze de acasă cel puţin o dată pe săptămână. Peste 30% din joburile din Europa ar putea fi realizate de acasă, arată datele studiilor realizate de Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă.
Potrivit Biroului de Statistică a Muncii din SUA, procentul persoanelor care lucrau de la domiciliu în 2023 era același ca în 2022, ceea ce arată că telemunca devine „noua normalitate”, declară profesorul Nicholas Bloom de la Stanford, care a studiat timp de decenii munca de la distanţă. Diploma universitară îi avantajează pe cei care își doresc să fie telesalariaţi – sondajul a arătat că peste 50% dintre angajaţii cu vârsta de 25 de ani sau mai mult și care au cel puţin o diplomă de licenţă ar putea lucra de acasă, în timp ce numai 22% dintre cei care nu au o diplomă universitară ar putea face același lucru.
Peste 30% din joburile din Europa ar putea fi realizate de acasă.
În 2024, Bloom a efectuat, împreună cu o echipă de cercetători, un studiu care a măsurat productivitatea muncii de acasă comparativ cu cea a muncii la birou. În timp ce un grup de angajaţi venea la birou zi de zi, celălalt grup lucra de acasă două zile pe săptămână. Diferenţele de productivitate între cele două grupuri au fost mici, dar cei care lucrau și de acasă au declarat că sunt mai fericiţi cu echilibrul realizat între viaţa profesională și cea personală. În plus, demisiile au scăzut cu 35% la cei din ultimul grup, lucru extrem de profitabil pentru angajatori, care pot fi nevoiţi să cheltuie până la 20.000 de dolari pentru fiecare angajat care trebuie înlocuit.
Potrivit unui sondaj realizat în 2015 de compania ConnectSolutions, telesalariaţii sunt mai productivi și mai puţin înclinaţi să își ia o zi liberă atunci când sunt bolnavi. Astfel, 77% dintre respondenţi au declarat că sunt mai productivi atunci când lucrează de acasă, 30% au declarat că realizează mai multe lucruri în mai puţin timp lucrând de la distanţă, iar 23% sunt dispuși să lucreze mai multe ore de acasă decât atunci când stau la birou. (De fapt, potrivit U.S. News & World Report, telesalariaţii lucrează mai mult cu 5-7 ore pe săptămână și lucrează uneori chiar și atunci când sunt bolnavi sau în vacanţă).
Telesalariaţii „tind să fie mai fericiţi, mai puţin stresaţi și mai sănătoși”.
Subliniind beneficiile pe care le are munca la distanţă pentru angajaţi și angajatori deopotrivă, Michael Fitzpatrick, directorul companiei ConnectSolutions, punctează faptul că până și beneficiile personale ale angajaţilor pot fi considerate deopotrivă și beneficii ale angajatorului, pentru că telesalariaţii „tind să fie mai fericiţi, mai puţin stresaţi și mai sănătoși, reducând astfel costurile legate de cifra de afaceri, absenteism, productivitate mai scăzută și alte probleme”.
Având în vedere cumulul de avantaje oferite de munca la domiciliu, aceasta ar putea fi soluţia ideală pentru mulţi dintre angajaţi, cu condiţia să reușească să păstreze linia de demarcaţie dintre viaţa profesională și cea foarte privată.
Munca la domiciliu și strategiile de separare a muncii de viaţa privată
Două studii publicate în mai 2024 au ajuns la concluzia că angajaţii mai în vârstă reușesc să așeze graniţe mai clare între muncă și viaţa personală, faţă de colegii lor mai tineri, dar și că această delimitare se asociază cu o productivitate mai mare și cu un echilibru mai bun între cele două compartimente ale vieţii.
După cum concluzionează studiul, există mai multe strategii care pot fi aplicate pentru a delimita munca de timpul liber.
Strategii cu privire la spaţiul fizic (și digital)
Pentru o eficienţă sporită, este necesară pregătirea unui spaţiu de lucru liniștit, unde distragerile vor fi minime. Acest spaţiu, dotat cu instrumentele de lucru necesare și menţinut în ordine, nu ar trebui folosit pentru nicio altă activitate care nu are legătură cu munca, pentru a separa din punct de vedere psihologic cele două compartimente. Dacă nu există o limită, inclusiv fizică, între mediul profesional și cel personal, tentaţia de a ne ocupa de sarcini casnice crește, iar încercarea de a face slalom printre treburile gospodărești și sarcinile de serviciu se poate dovedi epuizantă. Un spaţiu de lucru ne ajută să fim mai concentraţi în timpul orelor de muncă și face mai ușoară deconectarea de gândurile legate de proiectele de la serviciu atunci când programul de lucru s-a încheiat.
Indiferent dacă lucrăm într-un birou sau de acasă, echilibrul presupune să ne raportăm la viaţa profesională și la cea privată ca la două stări de spirit complementare, scrie jurnalistul și scriitorul Steve Hogarty. Într-una din aceste stări putem elimina distragerile și intra în starea de flux, în care ne concentrăm cu totul pe munca noastră, iar în cealaltă reușim să ne deconectăm de proiectele de la muncă și să ne orientăm atenţia asupra familiei și proiectelor personale.
Strategii de comunicare cu persoanele apropiate și colegii de muncă
Colegii ar trebui să fie informaţi cu privire la programul de lucru pe care îl avem, dar și cu privire la orele în care nu suntem disponibili pentru a citi, de pildă, mesajele de serviciu care nu sunt urgente. De asemenea, prea multe întâlniri pe Zoom sau conversaţii neimportante ne pot face să lungim în mod inutil programul de muncă, așa că este necesară găsirea modalităţilor de a reduce interacţiunile care ne împiedică să finalizăm la timp sarcinile.
De asemenea, familia și prietenii trebuie să știe care sunt orele în care lucrăm, pentru ca întreruperile să fie minime în acest interval. O scurtă discuţie cu un membru al familiei, un schimb de mesaje cu un prieten și o convorbire la telefon despre activităţile din weekend nu par să fie un capăt de lume. Cu excepţia faptului că aceste întreruperi devin o normalitate (pentru că, nu-i așa, cât de gravă poate fi o pauză de câteva minute?), iar sarcinile de serviciu nefinalizate ne ţintuiesc în faţa biroului până la ore în care ceilalţi iau cina sau se pregătesc deja de culcare.
Strategii de gestionare a timpului
Un prim pas pentru a separa timpul de lucru de cel personal este acela de a crea și menţine un program regulat de lucru, explică jurnalista Jill Duffy, care lucrează de acasă din 2015 și a scris chiar și o carte pe acest subiect.
Pentru a îndeplini fiecare sarcină în timp util este nevoie de planificare, de stabilirea obiectivelor și de prioritizarea sarcinilor, în funcţie de importanţa lor și de termenele-limită. Se pot dovedi utile și aplicaţiile și alte instrumente care să ne ajute să ne organizăm mai bine și să ne monitorizăm progresul. Există mai multe aplicaţii de productivitate (precum Rescue Time) care măsoară timpul alocat diferitelor sarcini, ajutând utilizatorul să observe unde are nevoie de îmbunătăţiri sau care momente ale zilei sunt cele mai productive. Alte aplicaţii încurajează utilizatorul să atingă obiectivele stabilite prin diferite mijloace, de la primirea de notificări la participarea la concursuri.
Strategii comportamentale
Lucrul de la distanţă este lipsit de ritualul obișnuit de începere sau de încheiere a zilei de muncă a unui angajat obișnuit, dar acest lucru nu înseamnă că nu ne putem crea propriul ritual. Este de ajutor să știm ce element al rutinei de dimineaţă indică faptul că suntem pe punctul de a începe munca, scrie Duffy. Poate fi vorba de pregătirea unei cești de ceai, de întoarcerea de la o scurtă alergare de dimineaţă sau de îmbrăcarea în haine de lucru (pentru unii, purtarea pijamalelor sau a unei haine lejere de casă funcţionează foarte bine, în timp ce alţii ar putea avea nevoie de haine în care să poată ieși oricând din casă pentru o comutare eficientă între cele două programe). Pentru deconectarea de preocupările profesionale, telesalariaţii pot avea nevoie și de o rutină de „oprire”.
Pauzele sunt și ele foarte importante, mai ales pentru cei care au o muncă sedentară – cel puţin o dată pe oră ar trebui să ne ridicăm și să ne mișcăm puţin, de preferat în aer liber. După cum au arătat diverse studii, aceste pauze active sunt mai benefice pentru sănătatea noastră decât ne imaginăm.
Un studiu din 2017 a descoperit că sedentarismul ucide la propriu și că nu doar volumul de timp pe care îl petrecem așezaţi este un factor major de risc, ci și lungimea reprizelor în care este fragmentat acest timp. Monitorizând câteva mii de adulţi cu vârsta de peste 45 de ani pe o perioadă de 4 ani, cercetătorii au descoperit că persoanele care au stat așezate în reprize de mai puţin de 30 de minute au avut cel mai mic risc de deces. Cei care au petrecut mai mult de 13 ore așezaţi au înregistrat un risc de deces cu 200% mai mare decât cei cu un timp sedentar zilnic mai mic de 11 ore pe zi. De asemenea, persoanele care au avut perioade sedentare neîntrerupte de cel puţin 30 de minute au avut cel mai mare risc de deces, dacă și timpul total petrecut sedentar a depășit 12 ore și jumătate pe zi.
„Dacă aveţi un loc de muncă sau un stil de viaţă în care trebuie să rămâneţi așezaţi pentru perioade prelungite de timp, vă sugerăm să faceţi o pauză pentru mișcare la fiecare jumătate de oră. Această schimbare de comportament ar putea reduce riscul de deces, deși încă nu știm exact cât de multă activitate este optimă”, afirmă Keith Diaz, cercetătorul care a coordonat acest studiu.
Mesele regulate, odihna, mișcarea, somnul, timpul petrecut cu cei dragi sunt investiţii care vor decide gradul de împlinire a vieţii pe care o trăim. Iar atunci când stabilim limite sănătoase vieţii profesionale și facem din familia noastră o prioritate nenegociabilă, ceea ce reușim, de fapt, este să punem bazele succesului pe termen lung, atât în profesie, cât și în viaţa personală. Pentru că doar separând cele două sfere ale vieţii noastre avem timpul și resursele necesare pentru a le trata cu atenţia pe care o merită.
Carmen Lăiu este redactor Semnele timpului și ST Network.