„Aţi auzit că s-a zis: «Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte». Dar Eu vă spun: «Să nu vă împotriviţi celui ce vă face rău. Ci, oricui te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i şi pe celălalt»” (Matei 5:38-39).
Atunci când citim aceste cuvinte, ce gânduri ne trec prin minte? Poate că ne gândim că aceasta este o viziune liberală. Pastorul Russel Moore scrie că există o mare probabilitate ca unii americani să interpreteze astfel cuvintele lui Iisus. Moore a povestit despre mai mulţi pastori care i-au mărturisit că membri ai bisericii au venit la ei după predică, întrebându-i: „De unde ai luat aceste idei liberale?” Se refereau la citatele care aparţineau, de fapt, Predicii de pe Munte (Matei 5 – 7). Atunci când pastorii au explicat că acestea erau cuvintele lui Iisus, enoriașii lor au replicat că aceste idei nu mai sunt valabile astăzi. Moore concluzionează: „Când ajungem în punctul în care până și învăţăturile lui Iisus ni se par subversive [nouă, creștinilor], atunci suntem în criză.”
Ceea ce se poate spune cu siguranţă este faptul că vorbele lui Iisus au fost interpretate în diferite moduri de diferite grupări de-a lungul istoriei.
Cei mai mulţi dintre musulmani cred că Iisus a fost un învăţător înţelept, un făcător de minuni, care s-a înălţat la cer și, conform unor hadisuri, chiar se va întoarce cândva, ca un urmaș al lui Mahomed.
Evreii (sau cel puţin o mare parte dintre ei) cred că Iisus a fost un mare învăţător, care a făcut minuni – deși unii îi atribuie diavolului puterea Lui. Și evreii, și musulmanii sunt de acord că Iisus nu a fost Mesia cel prezis de profeţi. De asemenea, există o multitudine de grupuri creștine care, de-a lungul istoriei, au făcut afirmaţii și mai ciudate despre Iisus.
Gnosticii credeau că Iisus a venit să îi salveze pe oameni de Dumnezeul creator (denumit „Demiurgul”) și să le împărtășească gnoza (cunoașterea ascunsă).
Nestorie, un arhiepiscop din Constantinopol, a fost deranjat de ideea că Iisus ar fi fost pe deplin uman și pe deplin divin. Prin urmare, el credea că două persoane au locuit în același trup, ca și cum Iisus ar fi avut o tulburare de personalitate.
Appolinaris din Laodiceea susţinea că Iisus avea un trup uman și un suflet uman, dar o minte divină. Biserica lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă crede că Iisus, Dumnezeu și Duhul Sfânt sunt trei Persoane distincte, respingând viziunea trinitariană tradiţională. Martorii lui Iehova cred că Iisus a fost creat de Dumnezeu și este un înger, nu Dumnezeu Însuși.
Apoi vine și confuzia modernă cu privire la Iisus. Unii cred într-un „Iisus hippie”, pentru care totul este permis. Alţii Îl consideră pe Iisus în primul rând un capitalist, apelând la Biblie pentru a-și justifica ambiţiile materialiste. Alţii încă își imaginează un Iisus blond cu ochi albaștri, pe care îl vedem în operele de artă europene, și nu le pică bine să se gândească la El așa cum trebuie să fi fost: un om cu pielea închisă la culoare din Orientul Mijlociu.
Așadar, dată fiind toată această confuzie, cum putem ști cu adevărat cine este Iisus? Este posibil să avem o certitudine cât de cât cu privire la istoricitatea, identitatea și, dacă este posibil, divinitatea Sa? După cum îţi va spune orice istoric bun, cea mai bună modalitate de a afla adevărul este să mergi la sursa primară.
Iisus cel istoric
Întrebarea care se ridică este legată de sursele istorice în care putem avea încredere că ne relatează fidel viaţa lui Iisus. Primul loc cu care trebuie să începem, poate surprinzător, sunt relatările evanghelice. Folosesc termenul „surprinzător” pentru că mulţi sceptici nu ar accepta, probabil, că evangheliile redau fapte istorice.
Cu toate acestea, există foarte puţini cercetători care ar susţine că evangheliile sunt ficţiune. Unii ar putea semnala existenţa unor contradicţii, dar majoritatea savanţilor, fie ei creștini sau sceptici, acceptă evangheliile ca biografii ale lui Iisus demne de încredere.
Cercetătoarea Helen Bond scrie: „Studiul modern asupra memoriei a arătat cât de nesigure și fragile pot fi amintirile umane și cât de dependente sunt acestea de deducţii inconștiente și de ipoteze generale (…) Evangheliile reflectă impactul pe care Iisus l-a avut asupra primilor Săi ucenici și, într-o mare măsură, acest impact se datorează acelui Iisus istoric sau cel puţin celui mai apropiat model al Lui pe care îl vom putea întâlni vreodată. Deși am putea fi capabili să deslușim unele dintre elementele care sunt, în mod clar, ulterioare evangheliilor (teologia post-pascală, preocupările pastorale care reflectă biserica de mai târziu și așa mai departe), nu vom fi niciodată capabili să prezentăm un Iisus desprins de orice interpretare, delimitat complet de speranţele și de visurile celor care L-au urmat. Evangheliile sinoptice [Matei, Marcu și Luca] sunt, așadar, o sursă foarte bună de a cunoaște viaţa lui Iisus, dar nu ar trebui să le cerem mai mult decât ne pot oferi.”
Citește și: Cine este Iisus?
Dincolo de evanghelii, alţi scriitori contemporani cu Iisus au atestat existenţa Sa și mișcarea care s-a format în jurul Său. Istoricul evreu Josephus Flavius și istoricul roman Tacitus au fost amândoi de acord că Iisus a existat, că a câștigat o mulţime de adepţi, majoritatea evrei săraci și needucaţi, că a fost executat de guvernatorul roman Pilat din Pont și că numărul ucenicilor Săi a crescut exponenţial după moartea Sa. Așadar, indiferent dacă suntem creștini sau sceptici, a nega existenţa istorică a lui Iisus înseamnă a merge împotriva dovezilor clare, oferite atât de adepţii, cât și de criticii Lui.
Identitatea și divinitatea lui Iisus
În continuare, trebuie să ne întrebăm ce credea Iisus despre Sine și ce credeau adepţii Săi despre El. Atunci când Iisus avea 12 ani, părinţii L-au dus la Ierusalim, cu ocazia Paștelui. În timp ce se aflau acolo, Iisus s-a pierdut de părinţi. Când, în cele din urmă, L-au găsit la templu, replica Lui a fost: „De ce M-aţi căutat? Oare nu ştiaţi că trebuie să fiu în casa Tatălui Meu?” (Luca 2:49). De la o vârstă fragedă, Iisus a avut un simţ acut al identităţii Sale. Primele cuvinte ale lui Iisus, consemnate în Evanghelia după Marcu, sunt: „S-a împlinit vremea şi Împărăţia lui Dumnezeu este aproape. Pocăiţi-vă şi credeţi în Evanghelie!” (Marcu 1:15).
Ioan afirmă natura eternă a lui Iisus în capitolul introductiv al evangheliei lui (Ioan 1:1-3). Mai târziu, Iisus spune: „Eu și Tatăl una suntem” (Ioan 10:30). Când Iisus îi întreabă pe ucenici cine cred ei că este El, Petru răspunde: „Tu ești Mesia, Fiul Dumnezeului celui viu” (Matei 16:16).
Deși este Cuvântul lui Dumnezeu, Biblia nu poate oferi ea însăși viaţa veșnică.
Poate cea mai semnificativă declaraţie despre identitatea lui Isus se găsește în Ioan 5. Iisus discută cu un grup de lideri religioși și le aduce o acuzaţie surprinzătoare: „Cercetaţi Scripturile, pentru că socotiţi că în ele aveţi viaţa veşnică, dar tocmai ele mărturisesc despre Mine. Şi nu vreţi să veniţi la Mine, ca să aveţi viaţa!” (Ioan 5:39-40).
Cu alte cuvinte, Biblia, deși este Cuvântul lui Dumnezeu, nu poate oferi ea însăși viaţa veșnică. Numai Iisus, despre care mărturisește Cuvântul lui Dumnezeu, poate face acest lucru. Niciun studiu al Bibliei, nicio dezbatere sau meditaţie nu poate deschide calea către viaţa veșnică. Dacă citim Evanghelia și ratăm Persoana pe care ea o dezvăluie, tot studiul nostru va fi în zadar. Credinţa creștină nu constă în Biblie, la fel cum muzica nu constă în note și pauze. Ar fi o mare tragedie să putem citi perfect Suita pentru violoncel nr. 1 în Sol major de Bach, dar să nu o auzim niciodată interpretată de un mare muzician.
Cine spuneţi că sunt Eu?
Așadar, cine este Iisus? Este un promotor al ideilor liberale? Un înger? Un profesor înţelept? Sau doar un lider populist, executat de romani în primul secol? Controversa din jurul lui Iisus Hristos este atât de mare, încât încă ne mai certăm în legătură cu El 2.000 de ani mai târziu.
Adevărata putere a lui Iisus nu constă în ideile Sale (deși acestea sunt cu siguranţă puternice), ci în Persoana Sa. Dacă Îl luăm în serios, atunci trebuie să ne punem cu toţii întrebarea: „Cum Îi voi răspunde lui Iisus și afirmaţiilor Sale despre El Însuși?”.
Poate că putem sta deocamdată cu mâinile în sân, dar nu vom putea rămâne așa pentru întotdeauna. Afirmaţiile Sale extraordinare despre Sine sunt o provocare directă pentru fiecare dintre noi. Iau în serios declaraţiile Lui? Și, dacă răspunsul este afirmativ, ce consecinţe au ele în viaţa mea? Este posibil să trăiesc la fel ca întotdeauna, chiar dacă sunt convins că Iisus a fost nu doar un profet, un învăţător și un făcător de minuni, ci Mântuitorul lumii, singurul Fiu al lui Dumnezeu și Împăratul universului?
Pentru primii urmași ai lui Iisus, totul s-a schimbat atunci când au fost convinși de acest adevăr. Ce s-ar schimba pentru tine, dacă te-ai convinge că Iisus este cu adevărat cine spune că este?
Jesse Herford este pastor și editor asociat al ediţiei australiene/neozeelandeze a revistei Semnele timpului. Locuiește în Sydney, Australia, împreună cu soţia sa, Carina, și câinele lor, Banjo. O versiune a acestui articol a apărut iniţial pe site-ul Signs of the Times Australia.