Cine este Iisus?

Numele creștinilor derivă din numele lui Iisus Hristos. În prezent, există 2,38 de miliarde de adepţi ai creștinismului la nivel global, dar o mare parte din populaţia lumii nu știe nimic sau știe prea puţin despre cine este Iisus Hristos. Un studiu efectuat de compania Baxter Research în 2007 a arătat că 30 de milioane de oameni au murit în acel an fără să fi auzit de Iisus Hristos.

Deși unii ar putea nega existenţa lui Iisus și ar putea cataloga drept „basme” toate relatările despre El, nu este nevoie decât de o călătorie în Israel pentru a remarca impactul pe care misiunea Lui l-a avut asupra regiunii, chiar dacă s-au scurs 2.000 de ani de atunci. Călătorii pot vedea Biserica Nașterii Domnului din Betleem, despre care mulţi susţin că este locul unde s-a născut Iisus, sau Marea Galileei, unde Iisus a mers pe apă, potrivit Bibliei, sau râul Iordan, unde a fost botezat.

Există totuși o ironie în susţinerea faptului că anumite evenimente s-au petrecut în locuri clar stabilite. Sunt două locuri, de exemplu, care revendică locul „exact” al botezului lui Iisus: unul dintre ele, „Al-Maghtas”, se află în Iordania și este un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO, celălalt este situl „Qasr Al-Yahud” din Cisiordania. Cel din urmă este considerat un obiectiv turistic important, administrat de Ministerul Turismului din Israel.

Pentru a presupune că un om sfânt, numit Iisus, a fost cândva în peștera Kahf Il-Messiah din Iordania, că a fost ispitit în deșertul de lângă Mănăstirea Ispitirii (construită astăzi la vest de Ierihon) sau că a fost executat și înmormântat în locul în care se află astăzi Biserica Sfântului Mormânt este nevoie să accepţi o serie de date istorice, legende locale și tradiţii.

Întrucât există dispute cu privire la aceste presupuse situri istorice, rămâne întrebarea: Avem vreo dovadă verificată că un om numit Iisus a umblat vreodată pe pământ?

Surse primare

Principalele dovezi pe care le deţin creștinii cu privire la persoana lui Iisus provin din Biblie, de la autori care au interacţionat cu El, dar și de la cei care au trăit înainte și după Iisus. Vechiul Testament consemnează mai multe apariţii supranaturale ale lui Dumnezeu și o serie de profeţii care par să fi devenit realitate în viaţa lui Iisus, în timp ce evangheliile Noului Testament descriu interacţiunile pe care le-a avut Iisus cu oamenii după întruparea Sa.

Pentru creștini, acceptarea existenţei lui Iisus Hristos este la fel de simplă ca și acceptarea credibilităţii Bibliei. Pentru cei sceptici, autorul creștin Kent Kingston formulează trei argumente în favoarea credibilităţii Bibliei, într-un articol publicat în revista Semnele timpului:

• Relatarea biblică este una dintre puţinele dovezi scrise despre hitiţi și a fost susţinută recent de descoperirile arheologice din Turcia.
• O descoperire din 1946 a Manuscriselor de la Marea Moartă, într-o peșteră din Israel, conţine părţi din Vechiul Testament și este datată cu două secole înainte de nașterea lui Hristos.
• Există peste 24.000 de manuscrise care reprezintă porţiuni din Vechiul Testament și care au o coeziune fără precedent a temelor și relatărilor.

Dar dacă un om cu puteri miraculoase care vindeca bolnavi, înmulţea alimente și mergea pe apă ar fi trăit vreodată pe această planetă, nu ar fi de așteptat să scrie despre El mult mai mulţi oameni, dincolo de discipolii Săi devotaţi? Nu ar trebui să existe dovezi despre Iisus și în afara Bibliei?

Alte dovezi despre existenţa lui Iisus

Nu doar creștinii și cercetătorii Bibliei recunosc existenţa dovezilor istorice care atestă faptul că Iisus a fost un personaj real.

Flavius Josephus a fost un istoric evreu născut la Ierusalim la patru ani după răstignirea lui Iisus. În opera sa Antichităţi iudaice – acceptată de majoritatea istoricilor ca autentică, cu unele potenţiale interpolări creștine –, Flavius Josephus scrie: „În vremea aceea era un om înţelept numit Iisus și purtarea Lui era bună, fiind cunoscut ca un om virtuos. Mulţi dintre evrei și dintre cei din alte naţiuni au devenit ucenicii lui. (…) Se poate ca el să fi fost Mesia, despre care au vorbit prorocii.”

Dar nu doar istoricii evrei susţin relatările biblice. Una dintre primele surse în ce privește existenţa lui Iisus o constituie Publius Tacitus, istoric și om politic roman născut în anul 56 d.Hr. În Analele sale, istoricul notează: „Hristos, de la care își trag numele creștinii, a primit sentinţa de moarte în timpul domniei lui Tiberius, din mâna unuia dintre procuratorii noștri, Ponţiu Pilat.” Este imposibil de negat antipatia lui Tacitus faţă de creștini. Totuși, cuvintele sale susţin istoria crucificării lui Iisus, așa cum este descrisă în evangheliile Noului Testament, inclusiv în Luca 23.

„Hristos, de la care își trag numele creștinii, a primit sentinţa de moarte în timpul domniei lui Tiberius, din mâna unuia dintre procuratorii noștri, Ponţiu Pilat.”

Guvernatorul roman Pliniu cel Tânăr (născut în anul 62 d.Hr.) a consemnat într-o scrisoare că aceia care se numesc creștini „cântau un imn lui Hristos ca unui Dumnezeu”, iar istoricul roman Gaius Suetonius Tranquillus (născut în anul 69 d.Hr.) scrie în Divus Claudius: „Deoarece iudeii, la instigarea lui Chrestus, se răzvrăteau continuu, i-a izgonit din Roma.”

Numărul mare de surse istorice în legătură cu Iisus Hristos face greu de tăgăduit existenţa Lui istorică. Cu toate acestea, simpla acceptare a relatărilor necreștine despre Iisus duce la admiterea faptului că El a existat, dar nu răspunde la întrebarea de ce atât de mulţi oameni urmează încă religia Lui.

Coranul, cartea sfântă a musulmanilor, interpretează diferit rolul și natura lui Iisus – în timp ce afirmă că Iisus a fost profet și a făcut minuni, Coranul nu susţine mesianitatea sau divinitatea lui Iisus, iar învăţăturile Sale sunt considerate mai puţin importante decât cele ale lui Mahomed, „ultimul profet”.

În mod similar, deși Iisus nu apare în Tora evreiască – primele cinci cărţi ale Bibliei ebraice –, existenţa Lui este recunoscută de evrei. Cu toate acestea, ei resping autenticitatea Noului Testament – care include cărţile în care Iisus este prezentat ca Mesia. După cum scrie teologul evreu Edward Kessler, „credinţa că Iisus a fost Dumnezeu este o imposibilitate pentru gândirea evreiască”.

Există, prin urmare, un consens printre religiile majore ale lumii cu privire la existenţa lui Iisus. Dar a fost El un simplu om, un profet sau Însuși Dumnezeu?

Iisus a pretins că El este Mesia

Adepţii creștinismului cred că Isus a fost mai mult decât un simplu lider religios, deoarece El a împlinit profeţiile antice despre Mesia – un Mântuitor pentru întreaga umanitate, nu doar pentru un singur grup etnic sau religios. Să trecem în revistă câteva dintre profeţiile consemnate în Vechiul Testament cu mult înainte de nașterea lui Iisus și modul în care ele s-au împlinit.

Profetul Mica spune că „Cel ce va stăpâni peste Israel şi a cărui obârşie se suie până în vremuri străvechi, până în zilele veşniciei” (Mica 5:2) vine din Betleem. În Matei 2:1, aflăm că Betleemul a fost locul nașterii lui Iisus.

În Zaharia 9:9 găsim profeţia despre un rege care va veni la Ierusalim „smerit și călare pe un măgar”. Pasajul din Marcu 11:7-11 descrie intrarea lui Iisus în oraș călare pe un măgar.

Profetul Isaia prezice că Mesia va fi sacrificat pentru păcatul întregii omeniri (Isaia 53:5-12). În Romani 5:6, apostolul Pavel afirmă că moartea lui Iisus a realizat acest lucru.

Acestea sunt doar trei din cele câteva zeci (cel puţin 55) de profeţii din Vechiul Testament care s-au împlinit în Noul Testament – unii spun că există mai mult de 300 de profeţii mesianice.

Toate profeţiile detaliază împrejurări și evenimente precise și toate au avut loc exact în maniera în care sunt descrise – s-au împlinit până și predicţiile legate de acuzaţiile false care I se vor aduce, cele care spun că va fi scuipat, crucificat între tâlhari, că va primi oţet ca să bea sau că niciunul din oasele Lui nu va fi frânt.

Manuscrisele de la Marea Moartă (care au fost datate cu carbon 14, descoperindu-se că provin de dinainte de nașterea lui Iisus) au arătat, de asemenea, că profeţiile Vechiului Testament nu au fost modificate de-a lungul veacurilor pentru a le armoniza cu evenimentele vieţii lui Iisus.

În mai multe ocazii, Iisus S-a identificat cu Mesia. „Marele preot L-a întrebat iarăşi şi I-a zis: «Eşti Tu, Hristosul, Fiul Celui binecuvântat?» « Da, sunt», i-a răspuns Isus. «Şi veţi vedea pe Fiul omului şezând la dreapta puterii şi venind pe norii cerului»” (Marcu 14:61,62).

Te-ar putea interesa și: De ce am crede că Iisus este și divin, și uman?

Dacă Iisus a fost într-adevăr Fiul lui Dumnezeu, care sunt implicaţiile pe care le are identitatea Lui asupra noastră?

Promisiunile lui Iisus

Pretenţia lui Iisus că este de obârșie divină ar însemna că El deţine toată puterea atribuită lui Dumnezeu în Biblie, inclusiv că este atotputernic și atotștiutor. El a manifestat aceste trăsături în mai multe ocazii – cel puţin 39 de minuni sunt consemnate în evanghelii, printre care vindecarea bolnavilor, transformarea apei în vin (Ioan 2) și chiar învierea unui mort (Luca 14). Într-adevăr, El știa totul despre samariteanca de la fântână (Ioan 4) și sunt versete biblice care susţin că Iisus cunoștea gândurile altora (Matei 9:4; 12:25; Luca 6:8; Luca 11:17).

Având în vedere că El Și-a dovedit în numeroase ocazii divinitatea, putem avea încredere în toate promisiunile pe care ni le-a făcut.

El ne primește pe fiecare dintre noi – „pe cel ce vine la Mine, nu-l voi izgoni afară” (Ioan 6:37). El ne iubește: „Cum M-a iubit pe Mine Tatăl, aşa v-am iubit şi Eu pe voi. Rămâneţi în dragostea Mea” (Ioan 15:9). Și El promite că se va întoarce din nou pentru a-i duce înapoi în cer pe cei care cred în El: „În casa Tatălui Meu sunt multe locaşuri. Dacă n-ar fi aşa, v-aş fi spus. Eu Mă duc să vă pregătesc un loc. Şi după ce Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, să fiţi şi voi” (Ioan 14:2-3).

Toate aceste dovezi cer un răspuns. Avem dovezi solide că Iisus a existat, așadar ar trebui să luăm în serios declaraţiile Sale și profeţiile deja împlinite – fie El a fost un om nebun, fie ceea ce a spus este adevărat. Și având în vedere că, după ce a venit pe pământ, a împlinit profeţiile care arătau spre Mesia, putem spera la o viaţă care să dureze cu mult mai mult decât viaţa de acum, pentru că El este Cel care ne-o făgăduiește.

Pe măsură ce înaintăm prin hăţișul întrebărilor importante despre El, o ultimă întrebare ar trebui să ne capteze atenţia: Ce avem de pierdut dacă Îi oferim o șansă lui Iisus?

Atunci când ucenicii L-au întrebat cine poate fi mântuit, răspunsul lui Iisus a fost: „La oameni lucrul acesta este cu neputinţă, dar la Dumnezeu toate lucrurile sunt cu putinţă” (Matei 19:26). Deși este posibil să ne frământe și alte întrebări, avem siguranţa că Iisus deţine toate răspunsurile de care avem nevoie. Nu toate întrebările vor primi un răspuns acum, dar va veni ziua când vom putea să-L întrebăm orice lucru, oricât de tulburător, iar El ne va răspunde, vorbind cu noi faţă către faţă.

Daniel Kuberek a fost editor asistent la revista Signs of the Times Australia (Semnele timpului Australia). În prezent lucrează în industria cinematografică australiană. O versiune a acestui articol a apărut iniţial pe site-ul Signs of the Times Australia.