Etichetă: dumnezeu

Aproape tot românul știe Rugăciunea Domnească, rugăciunea lui Iisus, învăţat de bunica sau de vreun părinte. Dar puţini știu că aceasta vine ca răspuns la rugămintea ucenicilor adresată lui Iisus de a-i învăţa să se roage.

Stăteam la coadă în supermarket când un domn trecut de prima tinereţe, îmbrăcat în pantaloni cu model camuflaj, s-a uitat lung la fetiţa mea, pe care o plimbam atunci în cărucior. Apoi și-a îndreptat privirea spre mine și, de parcă ar fi continuat o conversaţie de parenting, începută cu mult timp în urmă, mi-a spus:...

„Tot ce pot face este să mă rog și să sper.” Cu aceste cuvinte am încheiat un articol despre infertilitate. După ani de căsnicie fără niciun semn de sarcină, am făcut unul dintre puţinele lucruri pe care le puteam face pentru a procesa ideea că soţia mea și cu mine s-ar putea să nu avem...

M-am născut într-o familie adventistă. Asta însemna destul de multe, inclusiv sentimentul că propria tradiţie religioasă reprezintă singurul adevăr.

Nu am avut experienţa unei convertiri cu tunete și fulgere, ci mai degrabă Dumnezeu mi S-a descoperit ca „un susur blând și subţire“. (1 Împăraţi 19:12).

Libertatea de alegere este un dar. În același timp, ea explică și o mare parte din haosul care există în lume. Întrebarea este: ce face Dumnezeu în această privinţă?

Într-un moment de autosuficienţă, putem rata ocazia vieţii noastre. Cine suntem, unde ne aflăm și de ce existăm ar trebui să fie în acord cu planurile veșnice ale lui Dumnezeu pentru viaţa noastră, nu cu dorinţele noastre trecătoare

Dacă acceptăm că există realităţi pe care nu le percepem direct, atunci credinţa în Dumnezeu nu mai este o absurditate, ci o ipoteză care merită luată în serios.

Îmi simţeam trupul în flăcări, ca și cum cineva mi-ar fi străpuns pielea cu zeci de mii de ace de foc, iar suflarea-mi devenea...

În aprilie 1961, cosmonautul rus Yuri Gagarin a devenit primul om care a călătorit în spaţiu. Era perioada Războiului Rece, iar competiţia dintre Statele Unite și Rusia era acerbă pe mai multe planuri. Entuziasmul legat de ceea ce am putea descoperi „acolo”, odată ce omul ar fi depășit bariera spaţială, era și el uriaș. ...

„Totul e mărginit, durerea nu.” (Mihai Eminescu, Cugetări)

Motto: „Iată, vin zile, zice Domnul Dumnezeu, când voi trimite foamete în ţară, nu foamete de pâine, nici sete de apă, ci foame şi sete după auzirea cuvintelor Domnului. Vor pribegi atunci de la o mare la alta, de la miazănoapte la răsărit, vor umbla istoviţi încoace și încolo, ca să caute cuvântul Domnului, și...

Dacă pastorul Jim Ayer era într-o sală cu o mie de oameni, nu aveai cum să nu-l vezi. Cu un cap deasupra celor mai mulţi și cu o pălărie neagră, cu boruri largi, mereu pe cap. Știam că era, de mulţi ani, gazda simpatică a unei emisiuni despre Radio Mondial Adventist, pentru care călătorea în...

Îi sunt recunoscător lui Dumnezeu că nu ţine supărare. Aceasta e tot ce pot spune când privesc în urmă. Chiar și în anii de revoltă, în care Îi rosteam numele cu furie și îi respingeam pe cei care îmi vorbeau despre El, Dumnezeu nu a renunţat niciodată la mine.

Eram în parc cu fetiţa mea când o ploaie puternică de vară a început să ropotească, gonindu-ne spre casă. Cea mică a vrut să ne oprim puţin în scara blocului, ca să se uite la ploaie. A stat așa câteva secunde lungi, apoi am auzit-o încetișor: „Doamne, Te udă”.

Sunt tată. Am trei copii, toţi băieţi. Creșterea băieţilor mei este o responsabilitate pe care o iau în serios. Dar, pe măsură ce reflectez la valorile pe care sper să le insuflu fiilor mei (respect, bunătate, blândeţe și tărie), mă confrunt cu o provocare serioasă.

Dintre toate dovezile că generaţiile mai tinere trăiesc sub imperiul nesiguranţei, depresia e cea mai convingătoare. Anxietatea care, unui număr record de tineri, le însoţește trăirile zilnice conturează tabloul unei generaţii care simte o lipsă de control cvasipermanentă. În familie, la școală sau la serviciu, în relaţiile interpersonale sau romantice, tinerii simt gheara incertitudinii, care...

Vestea dispariţiei lui Charles Manson a trecut aproape neobservată în România, în timp ce, dincolo de Oceanul Atlantic, a marcat închiderea unui capitol tulburător al istoriei.

Știinţa și credinţa, ca instrumente importante în demersul cunoașterii, sunt percepute adesea într-o relaţie tensionată, din pricina cosmoviziunilor fundamental diferite care le caracterizează. Implicaţiile asupra marilor întrebări ale vieţii sunt evidente și suficiente în a-i răpi cuiva confortul indiferenţei faţă de o miză așa de mare.

„Unde este Dumnezeu?” este întrebarea dramelor inexplicabile. Atunci când această întrebare macină și gândurile unui înalt cleric, tendinţa firească ar fi să spunem că ceva nu se leagă.

„Totuşi stau pe malul acestui râu; acesta este un fapt. Şi din moment ce mă aflu aici, trebuie să fi venit de undeva.” Wistawa Szymborska „Dincolo de fenomenele care se prezintă ca atare, după cum obişnuia să spună vechiul şi cerebralul meu prieten Chauncey Wright, marele empirist de la Harvard al tinereţii mele, nu există nimic.”...