Unul dintre motivele cel mai des invocate de cei care au refuzat vaccinarea anti-Covid 19 a fost ipoteza conform căreia vaccinurile ar provoca infertilitate.
După cum se știe deja, vaccinurile pe baza de ARNm (Pfizer și Moderna) nu interacţionează cu ADN-ul din interiorul nucleului celular, deci nu influenţează materialul genetic propriu, iar vaccinurile Jonhson & Johnson (vector viral) și Astra Zeneca (adenovirus atenuat) sunt concepute ca vaccinuri clasice care stimulează sistemul imun să producă anticorpi împotriva proteinei Spike (ţepuș) virale.
Ezitarea înregistrată în rândul femeilor la vârstă fertilă a fost provocată de ipoteza, răspândită la scară largă în mediul online, că proteina Spike rezultată în urmă vaccinurilor anti-Covid ar prezenta similarităţi semnificative cu o proteină vitală în formarea placentei umane (Syncytina-1).
Pot provoca vaccinurile anti-Covid infertilitate?
Astfel, post-vaccinare, ar avea loc o reacţie imună încrucișată, sistemul imun atacând din greșeală și Syncytina-1, ceea ce ar împiedica implantarea embrionului nou format[1] și ar duce la pierderea sarcinii. E drept că cei care au propus ipoteza nu au explicat și de ce același mecanism nu ar provoca infertilitate femeilor cu infectate SARS‐CoV‐2.
Morfologic, Syncytina-1 este o proteină formată din 538 de aminoacizi cu mărime de 73 kDa, pe când proteina Spike SARS‐CoV‐2 are 1.273 aminoacizi cu mărime de 180-200 kDa[2], dar cea mai lungă secvenţă similară între cele două proteine măsoară doar 4 aminoacizi.
O echipă condusă de imunologul Akiko Iwasaki de la Universitatea de Medicină Yale a studiat reactivitatea a 3.000 de tipuri diferite de proteine umane la anticorpii formaţi în urma infecţiei naturale SARS-CoV-2 sau a vaccinării anti COVID-19 și, cel mai important, a observat o lipsă a reactivităţii între Syncytina-1 și proteina Spike[3].
Rezultatul unui studiu pe 171 de subiecţi feminini – 37,8% erau seropozitivi (aveau anticorpi anti-SARS‐CoV‐2: 64,8% în urmă vaccinului și 35,2% trecuseră prin boala COVID-19), restul fiind seronegativi (nu au trecut prin boală și nici nu fuseseră vaccinaţi) – care a analizat rezultatele procedurii de fertilizare in vitro a relevat că nu există diferenţe statistice semnificative privind rata de implantare embrionară la pacientele vaccinate (rată de implantare de 80%), la cele care au trecut prin boală (rată de implantare de 73,7%) și la cele seronegative (73,9%)[4].
De asemenea, infecţia naturală sau anticorpii rezultaţi în urma vaccinării nu au avut efect negativ asupra funcţiei ovariene sau asupra calităţii ovulelor.
Dar cel mai important argument împotriva ipotezei infertilităţii feminine poate fi extras din consultarea Registrului de monitorizare a securităţii vaccinurilor “V-safe” ţinut de SUA unde până la sfârșitul lunii martie 2021, aproximativ 4.800 de femei au raportat sarcini post-vaccinare sau peri-vaccinare (în zilele adiacente vaccinării).
Recomandarea experţilor din cadrul Colegiului Regal al Obstetricienilor și Ginecologilor din Mare Britanie este ca femeile care încearcă să rămână însărcinate să nu evite vaccinarea, iar cele care au rămas însărcinate după prima doză de vaccin să completeze schema cu a două doză (la 8 săptămâni de la prima doză), anticorpii obţinuţi având rolul de a preveni complicaţiile severe ale infecţiei SARS-CoV-2.
Privind și din perspectiva masculină a ipotezei infertilităţii, s-au sondat câteva mecanisme care ar putea explica felul în care infecţia SARS‐CoV‐2 ar avea efect asupra sistemului reproducător masculin:
- celulele sistemului reproducător masculin exprimă receptori ACE2 care joacă un rol important în patogeneza COVID-19, devenind astfel ţintă pentru virus;
- răspunsul inflamator și imun secundar din timpul încărcării virale pot determina stres oxidativ și creșterea metilării și fragmentării ADN-ului;
- temperatura ridicată din timpul infecţiei virale active poate face ca virusul să treacă de bariera hemato-testiculară și să pătrundă în tubii seminiferi (care fabrică sperma), provocând orhită (inflamaţie) care ar putea duce la infertilitate.
Trecând dincolo de posibilitatea teoretică a infertilităţii masculine în urmă infecţiei SARS‐CoV‐2, rămâne întrebarea care pe mulţi i-a determinat să aibă o strategie de expectativă: pot provoca vaccinurile anti-Covid infertilitate?
Trebuie menţionat că, până la momentul actual, puţine studii au analizat impactul vaccinurilor anti-Covid asupra parametrilor materialul spermatic.
Există două studii efectuate pe 43 și respectiv 45 de bărbaţi în care se evaluează efectul vaccinurilor ARNm asupra calităţii spermei înainte și după administrarea dozelor de vaccin, care au concluzionat că nu există o scădere a calităţii materialului spermatic.[5]
Într-un studiu retrospectiv de tip cohortă (prin accesarea TriNetX LLC Dataworks Network) au fost identificaţi 663.774 bărbaţi vaccinaţi cu cel puţin o doză de vaccin anti-Covid și 9.985.154 nevaccinaţi, iar rezultatele analizei au demonstrat că există un risc scăzut de a suferi de orhită/epididimită în urmă vaccinării, rezultat ce vine în concordanţă cu celelalte studii care nu găsesc o relaţie cauzală între vaccinurile anti-Covid și reacţiile adverse asupra sistemului reproducător.
Societatea de Urologie și Reproducere Masculină, un grup al Societăţii Americane pentru Medicină Aparatului Reproducător, declara pe 9 ianuarie 2021 că niciunul dintre studiile care a analizat impactul vaccinului asupra fertilităţii masculine sau feminine nu a generat date care să susţină existenţa unui impact negativ asupra fertilităţii.
Colecţia de articole cu contribuţii despre vaccin semnate de medici
(actualizare zilnică)
Articolele din secţiunea medicală a seriei de mai jos au fost revizuite de prof. univ. dr. Cristian Apetrei, care activează în Departamentul Boli Infecţioase și Microbiologie, Școala de Medicină și Școala Doctorală de Sănătate Publică, Universitatea Pittsburgh, PA, SUA, și de dr. Costel Atanasiu, virusolog, fost cercetător la Wistar Institute, Philadelphia, SUA.
- Dr. ANA-MARIA ZANFIR | Prima linie de apărare. La ce ajută masca și cât de importantă este ea pentru prevenirea infecţiei cu SARS-CoV-2?
- Dr. LEONARD AZAMFIREI | Protejaţi de infodemie. Ce medici ne dau informaţii sigure despre COVID-19?
- Dr. CONSTANTIN MILITARU | Medicina bazată pe dovezi. Cum se construiește fundaţia încrederii în doctori
- Dr. IONEL BRATU | Informaţii medicale despre coronavirus. Marea dilemă a surselor de informare
- Dr. VALENTIN NĂDĂȘAN | Site-uri cu informaţii sigure despre COVID-19. Cum ne alegem sursele medicale
- Dr. GILY IONESCU | Complicaţii ale COVID-19, în timpul bolii sau după boală
- Dr. CRISTIAN APETREI | Sunt sigure vaccinurile anti-COVID? Ce garantează lipsa compromisurilor?
- Dr. BIANCA VOINESCU | Vaccinarea anti-SARS-COV-2, între riscuri și beneficii
- Dr. CRISTIAN APETREI | Ce conţin vaccinurile anti-COVID și ce rămâne în organism din fiecare
- Dr. ROBERT ANCUCEANU | Vaccinurile ARNm împotriva COVID-19
- Dr. COSTEL ATANASIU | Riscurile vaccinurilor ARNm în era COVID. Cum știm că nu modifică ADN-ul
- Dr. LAURENŢIU DANIEL ROMAN | Imunizarea împotriva COVID-19. Cât de des trebuie repetat vaccinul
- Dr. IONUŢ DOBRESCU | COVID după vaccin. Cât de protejaţi suntem prin vaccinare?
- Dr. MAGDALENA ISTRATI | Sunt vaccinurile sigure? E nevoie de zeci de ani ca să avem răspunsul?
- Dr. MIHAI BOTEZAT | Eficienţa vaccinurilor anti-COVID. Este realist să așteptăm eficienţă de 100%?
- Dr. LIVIU SEGALL | Ce trebuie să știm despre rolul unui vaccin anti-COVID în sarcină?
- Dr. Alin Holban | Mai pot avea copii dacă mă vaccinez anti-COVID-19?
Discutăm despre implicaţiile spirituale ale acestei măsuri de sănătate publică împreună cu:
- Ps. LAURENŢIU-FLORENTIN MOŢ | COVID-19 și libertatea religioasă
- Ps. BRAD THORP | Un test rapid
- Ps. EFRAIN VELAZQUEZ | Cu frica înaintea lui Dumnezeu