Riscurile vaccinurilor ARNm în era COVID. Cum știm că nu modifică ADN-ul

De către

17 noiembrie 2021

2147

Intră vaccinul în ADN-ul meu și îl modifică? Discutăm despre riscurile vaccinurilor ARNm în contextul COVID, în textul de mai jos.

Descoperă colecţia de analize ST pe tema COVID-19

Răspunsul la această întrebare a fost dat de cercetătorii în biologie moleculară încă de acum 70 de ani. Nu, ARN-ul mesager (ARNm) nu se integrează în ADN. Există mai multe motive pentru care acest lucru nu se poate întâmpla.

O imposibilitate structurală și funcţională

ADN-ul are o structură dublu catenară, o putem asemăna cu cele două șine de cale ferată unite de traverse (barele pe care sunt așezate șinele). Diferenţa, în cazul ADN-ului, este că oricare dintre traverse (baza nucleotidică) este împărţită în două, jumătate din traversă aparţine uneia dintre șine, iar cealaltă jumătate, celei de-a doua șine. Între cele două jumătăţi de „traversă“ există o legătură de atracţie care stabilizează structura „căii ferate“. ARN-ul mesager are doar o singură catenă, o singură „șină“ plus o jumătate de „traversă“, motiv pentru care structura lui este mult mai instabilă.

Închipuiţi-vă că acest ARN mesager s-ar integra în ADN – ar putea fi funcţional acest hibrid? E ca și cum un tren ar circula pe două șine, apoi la un moment dat ar trebui să meargă doar pe o șină și apoi iar pe două șine. Ar fi imposibil. Nu numai că structura AN-ului și ARN-ului mesager sunt diferite, dar și componentele individuale sunt un pic diferite. Trei dintre bazele nucleotidice din ADN și din ARNm (traversele din analogia cu calea ferată) sunt identice, a patra însă este un pic diferită. În ADN avem o bază nucleotidică numită timină, iar în ARNm avem o alta, asemănătoare, dar nu identică, numită uracil.

Între baza nucleotidică și gruparea fosfat (între traversă și șină) există încă un component, o pentoză. Pentoza ARN-ului mesager are întotdeauna două grupări oxidril (numite și hidroxil), pe când cea a ADN-ului conţine doar una. De aici vine și denumirea lor Acid Ribo-Nucleic (ARN) și Acid Dezoxi-Ribonucleic (ADN). „Dezoxi“ înseamnă „fără oxidril“, adică îi lipsește un oxidril. Acesta este un motiv în plus pentru care ADN-ul și ARN-ul nu pot forma un hibrid funcţional.

ADN-ul și ARNm nu intră în contact

Pe lângă aceste argumente de ordin structural și funcţional vine și argumentul de ordin spaţial. ARN-ul mesager se găsește, este localizat în citoplasmă, împreună cu celelalte organite celulare, pe când ADN-ul se găsește, este localizat într-un compartiment celular diferit, în nucleu.

Practic ARN-ul mesager din vaccin nici măcar nu vine în contact cu ADN-ul uman.

ARNm nu e un compus sintetic, străin pentru organism

Vreau să fac precizarea că ARN-ul mesager nu este un compus sintetic cu care celula nu este obișnuită și care este introdus în celulă prin vaccin. ARN-ul mesager este un component al celulei umane fără de care viaţa nu ar fi posibilă. În momentul în care celula are nevoie de o nouă proteină pentru a o înlocui pe cea degradată, apare o problemă foarte mare, informaţia pentru sinteza proteinei se găsește în ADN-ul din nucleu, pe când fabricile de proteine, ribozomii, se găsesc în citoplasmă. Singura modalitate prin care ribozomii pot accesa informaţia din ADN este copierea informaţiei existente în ADN pe o moleculă de ARNm, pentru ca apoi ARNm să iasă prin porii nucleari, să ajungă în citoplasmă, unde se va întâlni cu ribozomii, care vor sintetiza proteina dorită.

SARS-CoV-2 sau vaccinul nu se pot integra în ADN-ul uman

Se poate însă integra ARN-ul mesager în ADN-ul uman în mod indirect, așa cum o face HIV-ul? HIV-ul este un virus aparte, este un retrovirus. Reușește să-și integreze ARN-ul în ADN-ul uman pentru că aduce cu el două enzime care nu există în celula umană, o reverstranscriptază și o integrază. Reverstranscriptaza transformă ARN-ul viral într-o secvenţă de ADN, iar acest ADN viral, cu ajutorul integrazei, se integrează în ADN-ul uman. Virusul SARS-CoV-2 nu conţine aceste două enzime, deci nu se poate integra în ADN-ul uman. Vaccinul de asemenea nu conţine aceste două enzime, vaccinul conţine doar informaţia pentru o singură proteină virală, proteina spike.

ARN-ul viral este mai periculos decât ARN-ul mesager din vaccin

Indiferent de obiecţiile pe care le avem faţă de vaccinurile pe bază de ARNm, indiferent ce presupunem că acest ARNm din vaccin ar putea să facă genomului uman sau celulei în general, trebuie să înţelegem un singur lucru: ARN-ul viral introdus de virus este mult mai periculos, pentru că se găsește într-o cantitate mult mai mare și este mult mai divers. Dacă ne este teamă de un ARN mesager de aproximativ 4.000 de nucleotide introdus prin vaccin, atunci ar trebui să ne fie teamă mai mult de un ARN viral de 30.000 de nucleotide, introdus în celulă de către SARS-CoV-2.

Dr. Costel Atanasiu este virusolog, doctor în medicină, fost cercetător la Wistar Institute, Philadelphia, SUA.

Bibliografie:

Bruce Alberts, Alexander Johnson, Julian Lewis et al., Molecular Biology of the Cell, ed. a 4-a, cap. „The Nucleolus Is a Ribosome-Producing Factory“, Garland Science, New York, 2002, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK26887/#A1043.

Bruce Goldman, „Study links severe COVID-19 to increase in self-attacking antibodies“, Stanford Medicine | News Center, 14 sept. 2021, https://med.stanford.edu/news/allnews/2021/09/covid-19-autoantibodies.html.

Colecţia de articole cu contribuţii despre vaccin semnate de medici

(actualizare zilnică)

Articolele din secţiunea medicală a seriei de mai jos au fost revizuite de prof. univ. dr. Cristian Apetrei, care activează în Departamentul Boli Infecţioase și Microbiologie, Școala de Medicină și Școala Doctorală de Sănătate Publică, Universitatea Pittsburgh, PA, SUA, și de dr. Costel Atanasiu, virusolog, fost cercetător la Wistar Institute, Philadelphia, SUA.

Discutăm despre implicaţiile spirituale ale acestei măsuri de sănătate publică împreună cu:

ktsimage | Getty Images