Pe lângă pandemia de COVID-19, provocată de coronavirus, se răspândește și o „infodemie“, după cum a descris-o Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). În aceste condiţii, alegerea unor informaţii sigure despre COVID-19 poate fi o adevărată provocare.
Supraabundenţa de informaţii, unele false sau incomplete, despre virus, despre originea și efectele acestuia, precum și despre măsurile luate de autorităţi pentru a combate pandemia micșorează șansele oamenilor de a găsi surse credibile și sfaturile de care au nevoie. COVID-19 este o afecţiune determinată de un virus care face parte din clasa coronavirusurilor. Fiind o afecţiune medicală, este de la sine înţeles că informaţiile cele mai de încredere trebuie să vină de la specialiștii din sănătate.
În zilele noastre, medicina a ajuns la un grad înalt de dezvoltare și continuă să se dezvolte. De aceea există foarte multe specialităţi medicale care, la rândul lor, se divid în subspecialităţi. Nu fiecare medic poate da toate informaţiile concrete și în detaliu despre o boală infecţioasă cu potenţial letal, așa cum este COVID-19.
Informaţii sigure despre COVID-19, de la medicul potrivit
Fiind o boală infecto-contagioasă, cel mai indicat este să căutăm informaţii la specialiștii în boli infecţioase. Aceștia sunt cei mai în măsură să răspundă despre posibila evoluţie a infecţiei și despre posibile tratamente medicale.
De asemenea, pentru că acest virus a declanșat o pandemie și se transmite în comunitate foarte rapid și ușor, pentru detalii referitoare la transmisibilitate și cum putem să reducem transmiterea lui, informaţiile comunicate de către medicii epidemiologi sunt cele mai relevante.
Medicii de familie, care uneori au pacienţi cu boli infecţioase și care sunt mai accesibili decât alţi specialiști, pot furniza, la rândul lor, informaţii despre această boală. Însă medicii de familie pot da informaţii generale despre această afecţiune, informaţii pe care le obţin din surse medicale și de la specialiștii infecţioniști.
Dacă se pune în discuţie evoluţia unui pacient critic, care ajunge la Terapie intensivă, atunci cei mai în măsură sunt medicii de terapie intensivă (ATI) pentru furnizarea informaţiilor asupra evoluţiei pacientului și a tratamentelor de suport al funcţiilor vitale.
Acest virus are impact asupra tuturor organelor, deoarece, prin afectarea plămânilor și a oxigenării sângelui, indirect toate organele au de suferit. Astfel, bolile preexistente infectării cu COVID-19 pot fi exacerbate, modificările produse asupra fiecărui organ afectat putând fi discutate cu medicul curant, cel care are în evidentă pacientul pentru boala de bază.
Pentru cele mai recente informaţii și orientări cu privire la pandemia de COVID-19, lista site-urilor oficiale ale autorităţilor naţionale și ale agenţiilor de sănătate publică din Europa poate fi consultată pe site-ul Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor: https://www.ecdc.europa.eu/en/ covid-19/external-resources.
În concluzie, cele mai corecte și mai actuale informaţii trebuie să vină de la medicii specialiști, de la cei care se ocupă cu acest tip de afecţiuni în mod direct, nicidecum de la persoane fără pregătire medicală în domeniu și cu atât mai puţin de pe site-uri și pagini de internet care nu au o afiliere știinţifică sau instituţională clară.
Prof. univ. dr. Leonard Azamfirei este medic primar anestezie-terapie intensivă, doctor în medicină, rectorul Universităţii de Medicină, Farmacie, Știinte și Tehnologie „George Emil Palade“, din Târgu Mureș.
Colecţia de articole cu contribuţii despre vaccin semnate de medici
(actualizare zilnică)
Articolele din secţiunea medicală a seriei de mai jos au fost revizuite de prof. univ. dr. Cristian Apetrei, care activează în Departamentul Boli Infecţioase și Microbiologie, Școala de Medicină și Școala Doctorală de Sănătate Publică, Universitatea Pittsburgh, PA, SUA, și de dr. Costel Atanasiu, virusolog, fost cercetător la Wistar Institute, Philadelphia, SUA.
- Dr. ANA-MARIA ZANFIR | Prima linie de apărare. La ce ajută masca și cât de importantă este ea pentru prevenirea infecţiei cu SARS-CoV-2?
- Dr. LEONARD AZAMFIREI | Protejaţi de infodemie. Ce medici ne dau informaţii sigure despre COVID-19?
- Dr. CONSTANTIN MILITARU | Medicina bazată pe dovezi. Cum se construiește fundaţia încrederii în doctori
- Dr. IONEL BRATU | Informaţii medicale despre coronavirus. Marea dilemă a surselor de informare
- Dr. VALENTIN NĂDĂȘAN | Site-uri cu informaţii sigure despre COVID-19. Cum ne alegem sursele medicale
- Dr. GILY IONESCU | Complicaţii ale COVID-19, în timpul bolii sau după boală
- Dr. CRISTIAN APETREI | Sunt sigure vaccinurile anti-COVID? Ce garantează lipsa compromisurilor?
- Dr. BIANCA VOINESCU | Vaccinarea anti-SARS-COV-2, între riscuri și beneficii
- Dr. CRISTIAN APETREI | Ce conţin vaccinurile anti-COVID și ce rămâne în organism din fiecare
- Dr. ROBERT ANCUCEANU | Vaccinurile ARNm împotriva COVID-19
- Dr. COSTEL ATANASIU | Riscurile vaccinurilor ARNm în era COVID. Cum știm că nu modifică ADN-ul
- Dr. LAURENŢIU DANIEL ROMAN | Imunizarea împotriva COVID-19. Cât de des trebuie repetat vaccinul
- Dr. IONUŢ DOBRESCU | COVID după vaccin. Cât de protejaţi suntem prin vaccinare?
- Dr. MAGDALENA ISTRATI | Sunt vaccinurile sigure? E nevoie de zeci de ani ca să avem răspunsul?
- Dr. MIHAI BOTEZAT | Eficienţa vaccinurilor anti-COVID. Este realist să așteptăm eficienţă de 100%?
- Dr. LIVIU SEGALL | Ce trebuie să știm despre rolul unui vaccin anti-COVID în sarcină?
- Dr. Alin Holban | Mai pot avea copii dacă mă vaccinez anti-COVID-19?
Discutăm despre implicaţiile spirituale ale acestei măsuri de sănătate publică împreună cu:
