Care sunt cele mai de încredere tipuri de surse de informaţii medicale despre coronavirus și care sunt argumentele că aceste surse sunt de încredere?
În iureșul stârnit de actuala pandemie, este mai ușor evidenţiată tendinţa noastră de a pleca urechea la tot felul de teorii care circulă în diverse medii de comunicare. Și, cum contrazic informaţiile oficiale, aceste teorii vin la pachet cu acuzaţia explicită sau implicită că autorităţile medicale ne mint. Astfel de informaţii alimentează neîncrederea în informaţia medicală de calitate. Voi încerca să explic în rândurile ce urmează ce este de fapt știinţa medicală și de ce poziţiile oficiale sunt totuși cele mai demne de încredere.
Informaţiile primare: un munte
Știinţa medicală se bazează pe cercetări ale căror rezultate sunt publicate în reviste medicale specializate. Cercetările sunt de diverse tipuri: experimente de laborator (pe animale, pe culturi de celule), observaţii făcute pe pacienţi, studii asupra corpului omenesc cu mijloace tehnice avansate, studii epidemiologice, studii intervenţionale (în care se aplică un tratament și se observă rezultatele) ș.a.m.d. Toate aceste cercetări reprezintă informaţie medicală primară, sau brută. Volumul informaţiei medicale primare este mai mare decât ce își imaginează cei mai mulţi oameni – sute de mii de noi cercetări în fiecare an, iar calitatea cercetărilor este primul criteriu de diferenţiere (unele studii știinţifice putând conţine erori metodologice care duc la invalidarea concluziilor).
Cum culegi cireșele?
Așa cum era de așteptat, informaţiile din sursele primare sunt variate și uneori contradictorii. În muntele de informaţii cineva poate găsi, de exemplu, date anti-alcool, dar și pro-alcool, pro-vaccin, dar și anti-vaccin, anti-fumat, dar și pro-fumat. Ajungem astfel la cea mai mare problemă a documentării, cherry-picking-ul.
Termenul cherry-picking (engl.) face apel la ceea ce se întâmplă când cineva culege cireșe. Fie că este atentă sau o face mecanic, persoana în cauză va avea tendinţa să selecteze fructele cele mai coapte, cel mai arătoase. Cei care analizează găleata cu cireșe la sfârșit vor crede că așa sunt toate fructele din pom, fiind astfel duși în eroare.[1]
Această eroare de gândire explică faptul că medici și cercetători diferiţi pot prezenta înaintea publicului informaţii contradictorii, pe care le argumentează cu studiile pe care le-au selectat și în care, foarte probabil, ei înșiși cred cu tărie. Ispita de a formula teorii diferite de cele oficiale este mare. Originalitatea poate face pe cineva celebru în mod rapid, iar celebritatea aduce influenţă și bani.
Atuul poziţiilor oficiale
Poziţiile oficiale nu se bazează pe informaţia primară, ci pe informaţia secundară sau terţiară, care reprezintă de fapt prelucrări ale informaţiei primare de către persoane competente, specializate în cercetarea medicală, care deţin cunoștinţele, experienţa și instrumentele adecvate studiului informaţiei primare. Avantajul prelucrării de date primare stă în faptul că se ia în considerare tot ce s-a cercetat în domeniul de interes, eliminând doar cercetările care au folosit o metodologie incorectă. În plus, pentru prelucrarea datelor primare se lucrează în echipă, ceea ce scade semnificativ riscul de eroare.[2]
În sursele de informaţie prelucrată se includ sintezele, metaanalizele, sinopsisurile și rezumatele. Pe baza lor se elaborează apoi ghiduri de practică și sisteme computerizate complexe, care asistă medicii la stabilirea celui mai bun tratament pentru un caz anume.[3] Tot pe această bază se alcătuiește informaţia terţiară, adică manuale și tratate, în care informaţia are aspectul simplu cu care ne-am obișnuit în manualele școlare.[4]
Nu afirm aici că informaţiile secundare și terţiare sunt perfecte și 100% adevărate. Dacă ar fi așa, nu am avea nevoie să le revizuim periodic. Probabilitatea ca ele să fie corecte este însă cea mai mare posibilă în comparaţie cu teoriile care circulă în paralel.
Informaţii medicale despre coronavirus. De unde ne documentăm?
Profesioniștii în domeniul medical merg prima dată la tratate și ghiduri de practică. Aici se află cele mai sigure informaţii. Pentru informaţii mai detaliate sau mai recente pe un anumit subiect, apelează la sursele secundare. Uneori medicii sunt nevoiţi să caute și prin sursele primare, dar aici trebuie manifestată prudenţă.
Pentru cei nefamiliarizaţi cu limbajul medical există materiale pregătite pentru neprofesioniști de către autorităţile medicale. De exemplu, pentru informaţii legate de COVID-19 și vaccinare s-a creat site-ul stirioficiale.ro, în colaborare cu Guvernul României. În limba engleză poate fi accesat, de exemplu, site-ul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (who.int), care are o secţiune bogată de întrebări și răspunsuri legate de COVID-19, sau site-ul Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (cdc.gov).
De informaţia medicală trebuie să ne apropiem cu disponibilitatea de a învăţa. Experţii se străduiesc continuu să ofere imaginea de ansamblu cea mai corectă, în funcţie de toate datele la zi. Jeffrey Beall, cercetător american în domeniul biblioteconomiei, este cunoscut pentru realizarea unei liste a jurnalelor sau site-urilor care publică, doar în baza unei taxe, informaţii insuficient verificate sau false. Puteţi consulta lista la adresa beallslist.net. Este important să rezistăm tentaţiei de a selecta informaţiile care ne confirmă anumite păreri preconcepute sau diverse teorii originale care ne sunt dragi și să nu dăm prea ușor crezare diverselor teorii conspiraţioniste, care aruncă pur și simplu în aer o structură inteligentă și eficientă de prelucrare a informaţiilor medicale. Joaca cu informaţiile medicale înseamnă deseori joacă cu vieţi omenești.
Dr. Ionel Bratu este medic specialist cardiologie, președinte al Asociaţiei Sănătate și Educaţie, filiala Brăila.
Colecţia de articole cu contribuţii despre vaccin semnate de medici
(actualizare zilnică)
Articolele din secţiunea medicală a seriei de mai jos au fost revizuite de prof. univ. dr. Cristian Apetrei, care activează în Departamentul Boli Infecţioase și Microbiologie, Școala de Medicină și Școala Doctorală de Sănătate Publică, Universitatea Pittsburgh, PA, SUA, și de dr. Costel Atanasiu, virusolog, fost cercetător la Wistar Institute, Philadelphia, SUA.
- Dr. ANA-MARIA ZANFIR | Prima linie de apărare. La ce ajută masca și cât de importantă este ea pentru prevenirea infecţiei cu SARS-CoV-2?
- Dr. LEONARD AZAMFIREI | Protejaţi de infodemie. Ce medici ne dau informaţii sigure despre COVID-19?
- Dr. CONSTANTIN MILITARU | Medicina bazată pe dovezi. Cum se construiește fundaţia încrederii în doctori
- Dr. IONEL BRATU | Informaţii medicale despre coronavirus. Marea dilemă a surselor de informare
- Dr. VALENTIN NĂDĂȘAN | Site-uri cu informaţii sigure despre COVID-19. Cum ne alegem sursele medicale
- Dr. GILY IONESCU | Complicaţii ale COVID-19, în timpul bolii sau după boală
- Dr. CRISTIAN APETREI | Sunt sigure vaccinurile anti-COVID? Ce garantează lipsa compromisurilor?
- Dr. BIANCA VOINESCU | Vaccinarea anti-SARS-COV-2, între riscuri și beneficii
- Dr. CRISTIAN APETREI | Ce conţin vaccinurile anti-COVID și ce rămâne în organism din fiecare
- Dr. ROBERT ANCUCEANU | Vaccinurile ARNm împotriva COVID-19
- Dr. COSTEL ATANASIU | Riscurile vaccinurilor ARNm în era COVID. Cum știm că nu modifică ADN-ul
- Dr. LAURENŢIU DANIEL ROMAN | Imunizarea împotriva COVID-19. Cât de des trebuie repetat vaccinul
- Dr. IONUŢ DOBRESCU | COVID după vaccin. Cât de protejaţi suntem prin vaccinare?
- Dr. MAGDALENA ISTRATI | Sunt vaccinurile sigure? E nevoie de zeci de ani ca să avem răspunsul?
- Dr. MIHAI BOTEZAT | Eficienţa vaccinurilor anti-COVID. Este realist să așteptăm eficienţă de 100%?
- Dr. LIVIU SEGALL | Ce trebuie să știm despre rolul unui vaccin anti-COVID în sarcină?
- Dr. Alin Holban | Mai pot avea copii dacă mă vaccinez anti-COVID-19?
Discutăm despre implicaţiile spirituale ale acestei măsuri de sănătate publică împreună cu:
- Ps. LAURENŢIU-FLORENTIN MOŢ | COVID-19 și libertatea religioasă
- Ps. BRAD THORP | Un test rapid
- Ps. EFRAIN VELAZQUEZ | Cu frica înaintea lui Dumnezeu
