La ce ajută masca? Trebuie spus chiar de la început că purtarea măștii rămâne importantă în prevenirea infecţiei cu SARS-CoV-2, mai ales fiindcă tulpina „delta plus“ are un potenţial ridicat de contagiozitate.
Societatea umană contemporană, cu o serie de diagnoze deja formulate – nesiguranţă, asimetrie, relativizarea valorilor, manipulare, indiferenţă –, trebuie să facă faţă astăzi unei pandemii ce agravează patologiile sociale deja existente. În ciuda progresului știinţific, omenirea este dureros de fragilă, vulnerabilă, limitată în ansamblul ei. Pandemia ne-a reamintit însă valoarea curajului, definiţia sacrificiului și a perseverenţei, importanţa credinţei și speranţei într-un viitor mai bun, când „moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tânguire, nici ţipăt, nici durere“ (Apocalipsa 21:4).
Iniţial, au fost identificate la om 6 tulpini diferite de coronavirus. Primele patru au fost endemice (teritoriu limitat, forme ușoare de infecţie), următoarele două, SARS-CoV–1 (2003) și MERS-CoV (2012), au fost epidemice, având consecinţe grave. În 2019, a fost identificat un nou coronavirus, SARS-CoV-2. Boala determinată de acesta este denumită COVID-19 și, din cauza răspândirii globale, în martie 2020, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) declară pandemia COVID-19, recomandând purtarea măștii, igiena riguroasă și distanţarea socială.
Dincolo de originea sa încă incertă, adevărul este că SARS-CoV-2 există, este extrem de periculos și a nega existenţa lui, respectiv a protocoalelor ce prevăd protecţia, prevenţia și tratamentul, nu reprezintă o dovadă de credinţă, ci de încumetare.
Infecţia cu SARS-CoV-2 se transmite predominant prin inhalarea particulelor eliminate prin respiraţie în momentul în care persoana infectată tușește, strănută, cântă, vorbește sau respiră. În acest context, masca devine un instrument ieftin, disponibil pe scară largă și extrem de eficient împotriva infecţiilor. Un studiu recent – în cadrul căruia au fost evidenţiate, folosind fascicule laser, sute de picături cu diametrul între 20 și 500 de microni eliminate în aer în timpul vorbirii – a arătat că purtarea măștii blochează răspândirea acestora, astfel având un rol determinant în stoparea transmiterii bolii.
Eficienţa dovedită a măștilor în prevenirea infecţiei cu SARS-CoV-2
În momentul în care o persoană infectată poartă o mască, un procent mare din particulele infecţioase expirate sunt stopate, oprind la sursă răspândirea virală. Astfel, mai puţine particule virale plutesc în încăpere, iar măștile pe care le poartă ceilalţi le blochează. Măștile protejează purtătorul chiar și atunci când cei din jurul lui nu au mască. În iulie 2020, la un hotel din Elveţia, s-a constatat că mai mulţi angajaţi și un oaspete găsiţi pozitivi la testul pentru coronavirus purtau doar viziere, în timp ce toţi aceia care purtau măști nu s-au infectat.
Un studiu de amploare, care a evaluat mortalitatea din cauza COVID-19 în 198 de ţări, a concluzionat că atât normele sociale și politicile guvernamentale care susţin purtarea măștilor de către public, cât și limitarea călătoriilor internaţionale sunt, independent de alte variabile, asociate cu scăderea mortalităţii.
La ce ajută masca și cum o faci să fie chiar mai eficientă
Gradul de protecţie depinde de calitatea măștii și de utilizarea corectă a acesteia. Pentru a fi eficientă, o mască trebuie să acopere nasul și gura, în timp ce marginile laterale trebuie să acopere etanș faţa. În timp ce o mască chirurgicală standard purtată incorect protejează purtătorul de aproximativ 7,5% din particulele generate de o tuse simulată, înnodarea buclelor și etanșeizarea părţilor laterale ale măștii chirurgicale reduc expunerea cu aproape 65%. Dublarea măștii chirurgicale reduce expunerea la particulele de tuse simulată cu 83%. O mască simplă de bumbac oferă 17-27% protecţie împotriva particulelor infectante; o mască chirurgicală, 47-50%; o mască N95 largă, 57-86%, iar una etanșă, 79-90%.
Purtarea măștii este unul dintre cele mai importante instrumente de luptă împotriva COVID-19, cu atât mai mult cu cât cea mai recentă variantă de SARS-CoV-2, „delta plus“ (AY. 4.2), are un potenţial de contagiozitate mult mai ridicat decât variantele precedente.
Consecinţele dezastruoase ale pandemiei sunt măsurate în primul rând în pierderi de vieţi omenești, care ne amintesc că trebuie să trăim fiecare zi frumos, cu gândul veșniciei, slujindu-ne aproapele și purtându-ne responsabil. Iar, dincolo de tot ce ne revine nouă de făcut, speranţa omenirii stă în faptul că „mai puternic decât vuietul valurilor năprasnice ale mării este Domnul în locurile cerești“ (Psalmii 93:4).
Dr. Ana-Maria Zanfir este medic primar chirurgie vasculară, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca, doctor în medicină, directorul Departamentului de Sănătate al Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România.
Colecţia de articole cu contribuţii despre vaccin semnate de medici
(actualizare zilnică)
Articolele din secţiunea medicală a seriei de mai jos au fost revizuite de prof. univ. dr. Cristian Apetrei, care activează în Departamentul Boli Infecţioase și Microbiologie, Școala de Medicină și Școala Doctorală de Sănătate Publică, Universitatea Pittsburgh, PA, SUA, și de dr. Costel Atanasiu, virusolog, fost cercetător la Wistar Institute, Philadelphia, SUA.
- Dr. ANA-MARIA ZANFIR | Prima linie de apărare. La ce ajută masca și cât de importantă este ea pentru prevenirea infecţiei cu SARS-CoV-2?
- Dr. LEONARD AZAMFIREI | Protejaţi de infodemie. Ce medici ne dau informaţii sigure despre COVID-19?
- Dr. CONSTANTIN MILITARU | Medicina bazată pe dovezi. Cum se construiește fundaţia încrederii în doctori
- Dr. IONEL BRATU | Informaţii medicale despre coronavirus. Marea dilemă a surselor de informare
- Dr. VALENTIN NĂDĂȘAN | Site-uri cu informaţii sigure despre COVID-19. Cum ne alegem sursele medicale
- Dr. GILY IONESCU | Complicaţii ale COVID-19, în timpul bolii sau după boală
- Dr. CRISTIAN APETREI | Sunt sigure vaccinurile anti-COVID? Ce garantează lipsa compromisurilor?
- Dr. BIANCA VOINESCU | Vaccinarea anti-SARS-COV-2, între riscuri și beneficii
- Dr. CRISTIAN APETREI | Ce conţin vaccinurile anti-COVID și ce rămâne în organism din fiecare
- Dr. ROBERT ANCUCEANU | Vaccinurile ARNm împotriva COVID-19
- Dr. COSTEL ATANASIU | Riscurile vaccinurilor ARNm în era COVID. Cum știm că nu modifică ADN-ul
- Dr. LAURENŢIU DANIEL ROMAN | Imunizarea împotriva COVID-19. Cât de des trebuie repetat vaccinul
- Dr. IONUŢ DOBRESCU | COVID după vaccin. Cât de protejaţi suntem prin vaccinare?
- Dr. MAGDALENA ISTRATI | Sunt vaccinurile sigure? E nevoie de zeci de ani ca să avem răspunsul?
- Dr. MIHAI BOTEZAT | Eficienţa vaccinurilor anti-COVID. Este realist să așteptăm eficienţă de 100%?
- Dr. LIVIU SEGALL | Ce trebuie să știm despre rolul unui vaccin anti-COVID în sarcină
- Dr. Alin Holban | Mai pot avea copii dacă mă vaccinez anti-COVID-19?
Discutăm despre implicaţiile spirituale ale acestei măsuri de sănătate publică împreună cu:
