Cât durează protecţia oferită de vaccin? Trebuie sau nu să refac vaccinul după o perioadă? 

Orașul Manaus, aflat în partea braziliană a junglei amazoniene, are o populaţie de 2,2 milioane de locuitori. În mai 2020, în Manaus a avut loc o explozie de cazuri de COVID- 19, ajungându-se până în octombrie 2020, după unele estimări, ca 76% din populaţie să fi trecut prin boală. Aflând că s-a depășit pragul imunităţii colective (sau „de turmă“), măsurile de control (restricţiile) al infectării cu COVID-19 au fost relaxate. Surpriza a apărut în perioada decembrie-ianuarie 2021, la 7-8 luni după precedentul vârf de infectări, când localitatea care se credea protejată a fost lovită și mai crunt decât în valul precedent. Astfel, în data de 22 ianuarie, a fost atins numărul zilnic maxim de decedaţi, 225 de persoane (la o populaţie de 2,2 milioane, spre deosebire de România, unde recordul negativ a fost de 591 de morţi, la 2 noiembrie 2021, la o populaţie mult mai numeroasă, de 19,3 milioane de locuitori). Au fost propuse mai multe explicaţii pentru această surpriză petrecută în Manaus:

  1. Posibilă supraestimare a procentului din populaţie trecută prin infecţia cu SARS-Cov-2 în 2020, reevaluări ulterioare ale estimării indicând o valoare de maximum 50%;
  2. Imunitatea faţă de infecţie ar fi început să scadă treptat în rândul populaţiei încă din decembrie 2020, după ce tot mai mulţi indivizi treceau de 6 luni de la prima expunere;
  3. Posibilitatea ca trecerea prin boală să nu confere imunitate la expunerea ulterioară la o nouă variantă, suficient de diferită; în cazul Manaus, al doilea val a fost cu o variantă cu mutaţii semnificative la nivelul proteinei spike;
  4. Varianta specifică valului 2 a avut o transmisibilitate mult mai mare decât cea anterioară, făcând astfel necesar un prag mai mare de acoperire imună în populaţie (86% vs 70%).

Așadar, dacă am trecut printr-un episod COVID, în ce măsură suntem protejaţi în cazul unei noi întâlniri cu virusul/cu o nouă tulpină a acestuia? Cât de eficientă este imunitatea naturală (cea dezvoltată de organism la trecerea prin boală)?

Date din Marea Britanie (1,5% rată de reinfectare în populaţia nevaccinată, proporţie aflată în creștere odată cu apariţia tulpinii delta) și din SUA (5% rată de reinfectare la 3 luni în populaţia nevaccinată, în creștere spre 50% la 17 luni de la prima îmbolnăvire), confirmă că eficacitatea ridicată a anticorpilor post infecţie scade cu timpul.

În plus, pentru a obţine imunitate naturală, mai întâi trebuie să trecem cu bine de primul episod de întâlnire cu virusul SARS-Cov-2. Din păcate, constatăm din experienţa orașului Manaus, dar și din situaţia actuală din România (unde 73% dintre persoanele confirmate cu COVID-19 și peste 91% dintre decese apar la pacienţi nevaccinaţi, majoritatea aflaţi la primul episod infecţios – deci fără vreun grad de protecţie în faţă virusului), faptul că prima infectare se asociază cu un risc crescut de deces sau afectare severă la populaţia vârstnică și la persoanele cu multiple boli asociate (85,7% din decese au fost la persoane de peste 60 de ani, 93,6% aveau comorbidităţi asociate).

Vestea foarte bună este protecţia obţinută, prin vaccinarea completă, faţă de formele severe de boală, care necesită spitalizare, și faţă de deces.

Imunizarea împotriva COVID-19 prin vaccin scade riscul spitalizării

Într-un studiu realizat în SUA, pe un lot de aproape 3,5 milioane de persoane, a fost evaluată eficienţa vaccinării cu schema completă Pfizer. În ceea ce privește infecţia cu tulpina delta, gradul de protecţie a scăzut de la 93%, la o lună distanţă de a doua doză, la 53%, la 4 luni. Însă eficienţa vaccinării faţă de infectările care necesită spitalizare s-a menţinut în jurul valorii de 93%, la 6 luni.

Eficienţa vaccinării faţă de infectările care necesită spitalizare s-a menţinut în jurul valorii de 93%, la 6 luni.

Rezultatele din astfel de studii sunt confirmate de situaţia actuală din România. Un exemplu este Spitalul Malaxa din București, spital care, începând cu finalul lunii septembrie 2021, tratează în mod exclusiv pacienţi cu forme ușoare-moderate de COVID. În secţia Diabet avem internaţi în medie 35 de pacienţi, dintre care în mod obișnuit doar 1, maximum 2 pacienţi sunt vaccinaţi, aceștia având forme ușoare de îmbolnăvire, cu necesar minim de oxigenoterapie. Dintre pacienţii nevaccinaţi însă, deși la internare prezintă afectare pulmonară moderată, în cazul multora fără necesar de administrare de oxigen, în mod obișnuit 3-5 pacienţi, chiar și cu vârste între 40 și 50 ani, dezvoltă forme severe care necesită administrarea de fluxuri foarte mari de oxigen, având indicaţie de transfer la ATI, ceea ce se dovedește însă dificil de realizat pentru mulţi dintre pacienţi, din pricina afluxului de cazuri grave.

Grafic comparativ, care arată corelaţia inversă dintre gradul de vaccinare cu schemă completă a populaţiei și numărul mediu de decese zilnice la un milion de locuitori. (Sursa: Our World in Data)

Dozele booster în imunizarea împotriva COVID-19

Constatându-se diminuarea în timp a efectului protector către 50% la 6 luni de la vaccinare, a apărut ideea administrării unei a treia doze, așa-numita doză booster. Siguranţa și eficacitatea unei astfel de abordări au fost evaluate într-un studiu efectuat în Israel care a inclus aproape 1,5 milioane persoane. Deși perioada de urmărire a fost foarte scurtă (doar 7 zile) și evaluarea eficienţei dozei booster este încă la început, rezultatele sunt încurajatoare: 93% eficienţă la prevenirea spitalizării (29 de îmbolnăviri faţă de 231 în grupul de control), 92% eficienţă la prevenirea formelor grave de îmbolnăvire și diminuarea cu 81% a numărului de decese cauzate de îmbolnăvirea cu COVID-19.

Organizaţiile europene (Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, ECDC, și Agenţia Europeană a Medicamentului, EMA), ţinând cont că evaluarea siguranţei și eficacităţii administrării dozei booster este încă la început, chiar dacă datele preliminare sunt încurajatoare, pe de o parte recomandă cu tărie administrarea dozei booster/doza a treia la persoanele cu un sistem imun slăbit (imunodeprimaţi, transplantaţi), iar pe de altă parte nu consideră că reprezintă o urgenţă vaccinarea populaţiei generale cu doza booster. Totuși dozele booster pot fi avute în vedere de persoanele cu vârste între 18 și 55 ani, în cazul cărora au trecut mai mult de 6 luni de la vaccinarea cu schema completă. Concluzia este că vaccinarea oferă o protecţie care scade în timp, dar rămâne utilă pentru persoanele care nu au trecut prin boală, pentru că diminuează riscul de infecţii severe sau deces. A treia doză de vaccin crește nivelul de protecţie, iar autorităţile din România, în acord cu recomandarea EMA și în contextul densităţii mari de cazuri cu formă gravă din ţara noastră, încurajează administrarea celei de-a treia doze în special persoanelor celor mai susceptibile de a face o formă gravă de COVID-19.

Laurenţiu-Daniel Roman este medic rezident în diabet, nutriţie, boli metabolice, la Spitalul „Nicolae Malaxa“, București (spital integral COVID).

Colecţia de articole cu contribuţii despre vaccin semnate de medici

(actualizare zilnică)

Articolele din secţiunea medicală a seriei de mai jos au fost revizuite de prof. univ. dr. Cristian Apetrei, care activează în Departamentul Boli Infecţioase și Microbiologie, Școala de Medicină și Școala Doctorală de Sănătate Publică, Universitatea Pittsburgh, PA, SUA, și de dr. Costel Atanasiu, virusolog, fost cercetător la Wistar Institute, Philadelphia, SUA.

Discutăm despre implicaţiile spirituale ale acestei măsuri de sănătate publică împreună cu:

Francesco Carta fotografo | Getty Images

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR