La cumpărături: experienţele, nu lucrurile, ne fac fericiţi

133

Banii nu cumpără fericirea, dar o întreţin. Contează însă ce facem cu ei. Suntem mai fericiţi atunci când „cumpărăm" experienţe, investind în activităţi și diverse hobby-uri, decât atunci când cumpărăm lucruri materiale, acumulând posesiuni, indică un nou experiment al Universităţii San Francisco.

În cadrul experimentului, cercetătorii au aflat că oameni cu o personalitate extrovertită și deschiși experienţelor noi sunt mult mai dispuși să realizeze cumpărături care produc experienţe, cum ar fi bilete la un concert sau un weekend departe, decât să cumpere diverse obiecte dintr-un mall.

Cumpărătorul obişnuit de tip „experienţă” indică un grad mai mare de satisfacţie de viaţă, apreciază Ryan Howell, profesorul Universităţii San Francisco, cel care a condus acest experiment.

„Știm că a fi un cumpărător de tip ‘experienţă’ este corelat cu o mai mare bunăstare,” a spus Howell, ale cărui cercetări anterioare privind experienţele de cumpărare au contestat zicala că banii nu pot cumpăra fericirea.

„Dar ne-am dorit să aflăm de ce unii oameni gravitează spre cumpărături de tip „experienţă”.Cercetătorii au stabilit personalitatea unui individ prin intermediul unui model care clasifică personalităţile în extravertită, nevrotică, deschisă, conştiinciosă şi plăcută.

Oamenii care și-au cheltuit cea mai mare parte din venitul lor disponibil pe experienţe s-au situat în mare măsură pe scala „extravertit” şi „deschis către noi experienţe.”

„Acestă corelare a personalităţii cu tipul de cumpărături are sens, deoarece experienţele de viaţă sunt în mod inerent sociale, şi conţin de asemenea, și un element de risc,” a spus Howell. „Dacă încercaţi o nouă experienţă care nu vă place, nu se poate reveni la magazin pentru restituire.” Cercetătorii cred că ar putea fi util ca oamenii să realizeze că satisfacţia şi fericirea vieţii pot fi influenţate de obiceiurile lor de a cheltui.

„Rezultatele noastre sugerează că inclusiv acele persoanele care se simt în mod natural atrase spre cumpărarea de obiecte, pot realiza un echilibru între achiziţiile tradiţionale şi cele care produc o experienţă sporindu-și astfel satisfacţia şi bunăstarea vieţii,” a adăugat Howell.

Pentru a investiga modul în care deciziile de cumpărare au un impact asupra bunăstării, Howell și colegii săi au lansat un site (http://www.beyondthepurchase.org/) în care membrii publici pot accesa gratuit experimentul pentru a afla ce fel de cumpărători sunt şi modul în care alegerile lor le afectează cheltuielile.

Datele colectate prin intermediul situ-lui „Dincolo de cumpărare”, vor fi folosite de către Howell şi alţi psihologi sociali.

Site-ul este conceput pentru a studia legătura dintre motivaţiile cheltuielilor şi bunăstare, şi modul în care gestionarea banilor influenţează alegerile noastre financiare de cumpărare.

În experimentul curent, Howell şi colegii săi au chestionat aproape 10.000 de participanţi, care au completat chestionare online privind obiceiurile de cumpărături, trăsăturile de personalitate, valorile şi satisfacţia lor de viaţă.

Rezultatele experimentului sunt publicate în Journal of Positive Psychology.Un alt studiu care a verificat legătura între bani și fericire a ajuns la concluzia că libertatea şi autonomia personală sunt mult mai importante decât banii pentru bunăstarea şi fericirea oamenilor. „Banii contribuie la creşterea autonomiei, dar nu dau un plus stării de bine sau fericirii” omului, se precizează în studiul realizat în 63 de ţări ale lumii.

O serie de studii anterioare au arătat că factorii asociaţi stării de bine a fiinţei umane sunt: un venit salarial cât mai mare, individualismul, respectarea drepturilor fundamentale ale omului şi egalitatea socială. În ceea ce priveşte banii, în momentul în care omul are bani suficienţi să îşi asigure nevoile fundamentale, câştigurile suplimentare nu mai contribuie semnificativ la sporirea fericirii omului. De fapt, în unele cazuri, mânuirea unor sume uriaşe poate să determine o stare de stres. Altfel spus, banii mulţi aduc cu ei o serie de griji legate de administrarea lor, dar şi de teama pierderii lor.

Fericirea rămâne un obiectiv de cercetare și prin prisma legăturii ei cu longevitatea. În acelaşi timp anxietatea, depresia şi pesimismul au fost corelate cu o incidenţă mai mare a bolilor şi cu o durată de viaţă mai scurtă. Oamenii care se declară mai fericiţi au un risc cu 35% mai scăzut de a muri prematur, faţă de cei care au mărturisit că sunt nefericiţi, arată un publicat în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences.

Oameni de ştiinţă de la Universitatea din Illinois au constatat că starea de spirit pozitivă reduce cantitatea de hormoni de stres produşi de organism şi întăreşte sistemul imunitar.

Surse: Psychcentral, San Francisco State University, Beyond Purchase