Alzheimer

Hipervigilenţa și teama sunt reacţiile cele mai comune ale persoanelor care au avut un părinte (sau un alt membru al familiei) afectat de boala Alzheimer. Deși un precedent familial de Alzheimer crește riscul apariţiei bolii, tabloul factorilor de risc se dovedește, la fel ca cel al elementelor de prevenţie, mult mai complex.

Pacienţii care suferă de demenţă au simptome diferite în ce privește dificultăţile de vorbire și de citire, în funcţie de limba pe care o vorbesc, a arătat un studiu realizat de cercetătorii de la Memory and Aging Center din cadrul Universităţii California din San Francisco și de la un centru de cercetare în domeniul neurologiei din...

Consumul frecvent de alimente procesate sporește cu până la 70% riscul îmbolnăvirii de Alzheimer sau de demenţă senilă, arată un studiu publicat recent în revista Neurology.

O companie americană de medicamente susţine că a creat primul tratament care ar putea încetini boala Alzheimer, iar acum este gata să o scoată pe piaţă.

O formă nouă de demenţă, care se aseamănă cu boala Alzheimer, dar care afectează în mod diferit creierul, a fost identificată în cadrul unui studiu efectuat de cercetători de la Centrul Medical al Universităţii Rush, SUA, în colaborare cu cercetători și instituţii de cercetare internaţionale și publicat recent în jurnalul știinţific Brain.

Să-ţi fie dor de cineva care este chiar lângă tine este o experienţă dureros de familiară pentru aparţinătorii bolnavilor de Alzheimer. E simţământul apăsător de pierdere lentă a celui apropiat, care produce o confuzie împovărătoare. Iar având în vedere că incidenţa globală a bolii crește odată cu creșterea speranţei de viaţă, e de așteptat ca...

Persoanele care suferă de demenţă și îngrijitorii acestora au nevoie de tot sprijinul congregaţional pe care-l pot primi, afirmă experţii și organizaţiile care se ocupă de sprijinirea acestei categorii de pacienţi.

Singurătatea contribuie la creșterea cu 40% a riscului apariţiei demenţei senile, a indicat un studiu amplu, efectuat de Colegiul de Medicină din cadrul Universităţii Statului Florida, pe baza datelor provenind de la 12.000 de participanţi și colectate timp de 10 ani. Punctul nevralgic al constatării cercetătorilor: acest risc nu este influenţat de contactul social regulat...

Experţi de la Universitatea Cambridge și din Suedia au conceput un nou mod de a elimina particulele toxice care distrug celulele sănătoase ale creierului, în boala Alzheimer, cel mai comun tip de demenţă. În urma descoperirii, care este apreciată ca o premieră mondială, cercetătorii speră ca până în 2020 să creeze noi medicamente pentru vindecarea...

Demenţa este o cauză majoră de dizabilitate pentru cei mai mulţi adulţi de vârsta a treia din întreaga lume, iar, potrivit specialiștilor de la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, până în prezent nu se cunosc tratamente cu rol în eradicarea bolii. Tratamentele actuale doar pot încetini progresul bolii.

„El nu mai este omul pe care îl știam eu.” Așa își începe confesiunea Sabina Shalom, al cărei soţ a fost diagnosticat cu boala Alzheimer. Femeia, ajunsă la o vârstă respectabilă, spune că totul a început cu niște subiecte serioase de ceartă: „Iar a uitat să plătească facturile!”, „Poftim, acum a pierdut actele!”.

S-au descoperit simptome ale bolii Alzheimer la copii mai mici de un an din Mexico City, ceea ce sugerează nu numai că boala se instalează mai devreme decât se suspecta anterior, dar și că factorii de mediu pot fi de vină, arată un studiu publicat săptămâna trecută în jurnalul Environmental Research.

O nouă analiză, realizată de o echipă de cercetători de la Harvard, lansează o nouă ipoteză care ar putea explica cum și de ce se instalează boala Alzheimer.

O întrebare filosofică propunea un exerciţiu de localizare a identităţii: presupunând că tehnologia ar permite un transfer psiho-emoţional de la un om la altul, ce și cât ar trebui transferat, spunea exerciţiul respectiv, de la actriţa Joan Rivers la altcineva, pentru ca acea persoană să nu mai fie ea însăși, ci actriţa Joan Rivers? Întrebarea...

O accelerare considerabilă a cercetărilor privind tratarea bolii Alzheimer ar putea fi catalizată de o reușită fără precedent a unei echipe de oameni de știinţă de la Universitatea Statului Ohio.

Se pare că prea multe ore petrecute în faţa televizorului pot dăuna creierului și pot crește riscul apariţiei maladiei Alzheimer. Mai mult decât atât, efectele s-ar putea instala mai repede decât s-a crezut, conform unui studiu realizat de Institutul pentru Cercetare și Educare California de Nord.

Nimeni nu știe când s-a îmbolnăvit de Alzheimer, ci doar când boala a început să dea semne de activitate. Cercetătorii au reușit însă să identifice prezenţa bolii chiar și cu 20 de ani înainte de prezenţa simptomelor.

În ultimii ani, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a atras atenţia în repetate rânduri asupra importanţei unui stil de viaţă sănătos pentru prevenirea celor mai devastatoare boli. Acum însă, oamenii de ştiinţă îl promovează ca unul dintre cele mai eficiente tratamente.

Îmbătrânirea este principalul factor de risc pentru demenţă, alături de lipsa de activitate fizică, fumat, depresie şi altele. Însă oamenii de ştiinţă danezi susţin că nivelul scăzut de educaţie are, de asemenea, un impact semnificativ asupra riscului de a dezvolta demenţă.

Experţii de la Universitatea din Cambridge au descoperit principalele metode care puteau preveni o treime din totalul cazurilor de Alzheimer înregistrate în lume și care ar putea micșora semnificativ numărul pacienţilor care suferă de această tulburare cognitivă.

Trei studii recente au demonstrat că tinereţea fără de bătrâneţe nu este doar un concept abstract. Experţii au descoperit că procesul de îmbătrânire a creierului și mușchilor poate fi inversat.