Teologie

Lipsa conflictului nu reprezintă neapărat un semn de maturitate spirituală, așa cum sunt tentaţi să creadă unii creștini. Modul în care gestionăm conflictele spune însă multe despre felul în care înţelegem rolul harului, iertării și reconcilierii într-o lume a păcatului.

Anecdotic, se spune că teama de a vorbi în public este cea mai puternică frică a omului, după frica de moarte. Toată lumea zâmbește la această ordine de priorităţi, însă nimeni nu contestă și nici nu prea discută despre frica plasată în fruntea clasamentului.

De-a lungul secolelor s-au creat tensiuni puternice, dar artificiale, între Evanghelia lui Pavel (clamată în special de Augustin și de mulţi protestanţi) și „legalismul” scriitorilor biblici Iacov, Petru, Iuda etc., cu care s-au apărat, de regulă, teologii catolici și ortodocși. Miza acestor tensiuni este autoritatea poruncilor lui Dumnezeu și, prin urmare, datoria sau obligativitatea ascultării...

Mai mult decât o zi a obligaţiilor religioase, sabatul este o expresie a înţelepciunii și a iubirii lui Dumnezeu, care a dorit să-i ofere omului un ritm de viaţă în care relaţia cu El să fie centrală.

Viaţa lui Rembrandt van Rijn a fost marcată de suferinţă și singurătate – și-a pierdut soţia, mai mulţi copii și a trecut prin faliment. În loc să devină cinic, a transformat durerea în compasiune artistică.

Oamenii și-L imaginează adesea pe Dumnezeu ca pe o forţă atotputernică a naturii, care pedepsește și se răzbună. Dar dacă această imagine despre El...

Potrivit modelului edenic de căsătorie, un bărbat și o femeie se „unesc” (evr. dabaq) unul cu celălalt într-o relaţie maritală permanentă (Geneza 2:24).

Tot mai prezent în discursul contemporan, termenul self-care desemnează preocuparea pentru nevoile și echilibrul personal. Sub deviza: „Iubește-te pe tine însuţi!”, această cultură a grijii personale pretinde că deschide drumul spre iubirea autentică a celorlalţi.

Stăteam la coadă în supermarket când un domn trecut de prima tinereţe, îmbrăcat în pantaloni cu model camuflaj, s-a uitat lung la fetiţa mea, pe care o plimbam atunci în cărucior. Apoi și-a îndreptat privirea spre mine și, de parcă ar fi continuat o conversaţie de parenting, începută cu mult timp în urmă, mi-a spus:...

Realităţile alternative explorate în filme, seriale și jocuri video ne oferă o viziune fantezistă asupra a ceea ce «ar putea fi». Biblia însă ne prezintă o imagine uimitoare a ceea ce ar putea însemna viaţa pentru noi toţi.

Evangheliile înregistrează discursul lui Iisus în contextul unei culturi orale. În acest context, cum evaluăm discursurile criptice ale lui Iisus?

Îmbrăcată în detalii, orice poveste de viaţă poate fi interesantă. Când intri în detalii, dintr-o relatare comună sau mediocră, cuprinsă în câteva cuvinte, povestea devine o destăinuire. Îmi dau seama că povestea mea nu face excepţie, deși adesea mi s-a părut că trăiesc banal și formal.

Basmele încep cu expresia: „A fost odată ca niciodată“ și automat ne trimit într-o lume atemporală a fantasticului, a imaginaţiei, a fabulaţiei.

Din discursul unui orator desăvârșit, cum a fost Iisus, ne-am aștepta să lipsească patima sau termeni care impietează.

„Pentru mine, creștinismul solicită încetarea muncii în cursul zilei de duminică. Este vorba despre mult mai mult decât a merge la Biserică”.Aceasta este declaraţia Celestinei Mba, concediată de către angajator pentru dorinţa ei de a avea duminica liberă în vederea participării la serviciile de închinare.

Mulţi dintre noi am trecut pe lângă cineva aflat la colţul unei străzi, ţinând în mână o pancartă sau strigând: „Sfârșitul este aproape; pocăiţi-vă!”. Imaginea a devenit aproape un clișeu, fiind privită adesea cu ironie sau chiar cu dispreţ. Totuși, dincolo de aceste avertismente zgomotoase se află una dintre cele mai puternice speranţe ale creștinismului:...

Iertarea se află în centrul procesului de vindecare, deoarece iertarea favorizează noi începuturi – atât pentru cel care iartă, cât și pentru cel iertat.

De la imaginea templului din Ierusalim până la evenimentele prezise în ultimele pagini ale Apocalipsei, Biblia indică un viitor în care Dumnezeu va duce la bun sfârșit ceea ce a început.

Un moment de așteptare nerăbdătoare s-a transformat într-o îndoită bucurie, dar și într-o înţelegere mai profundă a inimii de Tată a lui Dumnezeu. Așteptam, împreună...

M-am născut într-o familie adventistă. Asta însemna destul de multe, inclusiv sentimentul că propria tradiţie religioasă reprezintă singurul adevăr.

Ceea ce îmi place cel mai mult la Iisus este maniera personală, profund individualizată, în care Se raportează la cei din jur. Felul în care manifestă disponibilitate, interes autentic și respect în fiecare interacţiune.