Secularism

„Ni se tot spune că religia, indiferent de imperfecţiunile ei, măcar insuflă moralitate. Există dovezi concludente, de oriunde, că se întâmplă contrariul, de fapt, credinţa determinându-i pe oameni să fie mai răi, mai egoiști și, poate mai presus de toate, mai proști.” (Cristopher Hitchens)

Mult mai cumplită decât persecuţiile, ideologiile şi păgânismul militant la un loc ar putea fi forţa ascunsă în spatele expresiei aparent inofensive: „Nu ai nevoie de Dumnezeu!”

Am auzit un creștin avertizându-și la un moment dat comunitatea: „Dumnezeu are numai copii, nu are și nepoţi!” În contextul postmodern de relativizare a valorilor și a adevărurilor, au apărut și apar în continuare forme religioase diverse, stranii, sincretice, iar aceasta se petrece, în mare măsură, în sânul creștinismului.

O decizie administrativă a unei universităţi catolice din Statele Unite este un studiu de caz foarte relevant pentru a înţelege unul dintre cele mai actuale motive pentru care bisericile creștine eșuează în serviciul pe care îl aduc credincioșilor nepracticanţi din jurul lor.

Numărul creștinilor care cred în Dumnezeu se diminuează în Germania, deși aproape 45 de milioane de germani sunt membri ai bisericii, arată un nou sondaj realizat de Kantar Public Institute.

Europa, cândva sursa celor mai mulţi misionari creștini, a ajuns în postura de a fi evanghelizată de misionari sosiţi din ţări considerate cândva „zone albe” ale creștinismului.

Deși sărbătoarea Crăciunului nu este de sorginte biblică și nu exista în timpurile bisericii primare, majoritatea creștinilor din toată lumea o ţin ca aducere-aminte a miracolului nașterii lui Iisus Hristos. Însă relevanţa religioasă a sărbătorii este în scădere în lumea occidentală, pe măsură ce numărul celor care aparţin unei biserici scade, iar analfabetismul biblic crește.

În general, tinerii sunt tot mai puţin religioși decât bătrânii și este tot mai puţin probabil ca persoanele cu vârsta sub 40 de ani să se identifice cu o religie, să creadă în Dumnezeu sau să se angajeze într-o varietate de practici religioase.

Deși pentru creștinii români poate să pară ceva ciudat, se pare că pentru americani este ceva obișnuit să nu poposească prea mult în sânul unei comunităţi religioase. De fapt, un raport al Centrului de Cercetare Pew arată că 49% dintre adulţii americani și-au căutat la un moment dat o nouă comunitate.

„Creaturile Borg[1]. O specie extrem de evoluată de prădători. Nu au conștiinţă. Nu au moralitate. Foarte probabil, ţi-au infestat deja comunitatea, școala și chiar copiii. Această ameninţare din lumea reală se numește «noua toleranţă», două cuvinte simple ce descriu o doctrină modernă complexă.“[2] (Josh McDowell)

Indiferent ce se spune despre valoarea de predicţie a cuvintelor atribuite tradiţional lui Malraux: „Secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc”, cert este că, după consumarea a aproape două decenii din acest secol, nu știm cu adevărat încotro ne îndreptăm.

„Nu este nevoie de diavol ca să pierim, ajunge că ne invidiem unul pe altul”. (Sfântul Ioan Gură de Aur) Întrebare: „Oare americanii presupun în...

Americanii și în special evanghelicii sunt destul de confuzi în legătură cu crezul lor religios, ba chiar susţin vechi erezii care au apărut în primele secole ale creștinismului, arată un sondaj efectuat de organizaţia Ligonier Ministries.

Televiziunea creștină Speranţa TV a lansat ieri o platformă de video care găzduiește producţii scurte, de doar câteva minute fiecare, pe teme profunde și complexe de spiritualitate.

Trei din cinci adulţi (62%) din Marea Britanie au declarat că au convingerea că o anumită formă a miracolelor este posibilă în zilele noastre, iar aproape jumătate (43%) dintre respondenţi au admis că s-au rugat pentru o minune la un moment dat în viaţa lor, au arătat cercetătorii într-un studiu comandat de BBC.

„Americanii sunt oameni profund religioși, iar americanii atei nu fac excepţie de la regulă. Vest-europenii sunt profund seculari, iar vest-europenii creștini nu fac excepţie de la regulă.” Cu această radiografie memorabilă, The Atlantic analiza un studiu privind identitatea creștină în Europa de Vest.

Ierusalimul este capitala religioasă a majorităţii spirituale a lumii. Aproximativ 57% din lumea noastră aparţine religiilor abraamice: evrei (0,5%), creștini (34%), islamici (22%) și o serie de minorităţi cu caracteristici (babiști, bahai, samariteni, mandeeni, druzi, rastafarieni – cam 0,5%). Nu întâmplător, toate religiile abraamice majore au centre importante în Ierusalim și în alte locuri ale...

Lumea se schimbă pe repede înainte. Ritmul dezvoltării tehnologice și relativizarea valorilor sociale ne-a schimbat discursul despre lume și societate, ne-a schimbat conversaţiile cu cei de lângă noi, aducând noi înţelesuri conceptelor cu care operam până acum. Nimic nu este prea sacru pentru a scăpa de această „recalibrare”, nici măcar conversaţiile despre Dumnezeu.

O rochie neagră, un ruj roșu aprins și un anumit tatuaj pe mână. Doar de aceste trei lucruri aș fi avut nevoie pentru a participa la petrecerea de lansare a cosmeticelor Kat Von D, care a avut loc acum câteva zile în Biserica Anglicană din București.

Pulsul religiei creștine se ia în Statele Unite. Așa este de mult regula, fiindcă, spre deosebire de statele europene secularizate, America a rămas legată de Dumnezeu, cel puţin la nivel statistic, în procesul dezvoltării ei. Astăzi însă și statisticile indică o transformare profundă a peisajului american religios, unică în istoria ţării, dar intuită deja din...

La începutul lunii iunie 2014, o gafă uimitoare devenea aspect de dezbatere publică: în judeţul Gorj, la cererea inspectorului de specialitate, trebuia ca profesorii de religie să-i furnizeze informaţii cu privire la numărul elevilor neoprotestanţi din școli, numărul familiilor eterodoxe din localităţile judeţului, situaţia caselor de rugăciune, numele pastorului, felul și frecvenţa activităţilor de prozelitism...