Mediu

Relaţia dintre teologie și calamităţile naturale a avut, în ultimul sfert de secol, propriul bilanţ al consecinţelor, unul care a fost cu atât mai sonor cu cât dezastrele au rămas un subiect fierbinte pe agenda intereselor publice.

„Glonţul care te ucide nu te nimerește niciodată în frunte. Te nimerește întotdeauna în tâmplă. Nu îl vezi venind, pentru că te uiţi în direcţia greșită.” (Jeff Wacker)

La 2 august 2017, omenirea a atins un record trist. La 7 luni și 2 zile câte s-au scurs de la începutul anului, rasa noastră a reușit să epuizeze resursele pe care planeta le produce într-un an, conform calculelor ONG-ului Global Footprint Network.

Un element esenţial al copilăriei mele a fost vara australiană. În primii ani de viaţă, mi-am petrecut multe veri în casă, cu aerul condiţionat reglat la volum maxim, sau răcorindu-mă în piscinele locale. Soarele arzător era o constantă a verii, fie că erau zile cu vreme umedă, pe coasta de est, sau cu vreme uscată...

Atunci când cititorii revistei Reader's Digest au fost invitaţi să povestească despre un moment în care cineva a fost atent la o nevoie a lor, relatările despre astfel de experienţe nu au întârziat să curgă, dovedind că lumea noastră este încă plină de curieri ai generozităţii.

Jumătate de miliard de persoane trăiesc într-o criză permanentă de apă, în timp ce peste 4 miliarde de oameni, adică 71% din populaţia globului, se confruntă cu un deficit de apă moderat până la sever, cel puţin o lună pe an.

Cutremurele au semănat dintotdeauna frica printre oamenii care nu știau de ce îi zguduie Pământul, dar vedeau cum avuţiile lor sau cei dragi puteau dispărea cu ușurinţă după o astfel de zguduire. Legendele culturilor antice ne par hilare însă, deși diferit, superstiţii de azi despre cutremure continuă să explice satisfăcător, pentru unii, aceste dezastre.

„Avem tot ce aveţi nevoie și mult mai mult!” este sloganul publicitar care apare în primele minute ale unui celebru film de animaţie1; un slogan câtuși de puţin bulversant pentru spectatorii demult acomodaţi cu reclamele societăţii de consum. Derutant poate fi însă faptul că reclama, cu promisiunile ei de abundenţă, este afișată într-un hipermarket pustiu,...

Cererea globală de apă dulce va depăși oferta cu 40% până în 2030. O criză mondială de apă se profilează la orizont, în timp ce lumea își continuă cursa necugetată a unui „supraconsum vampiric”, avertizează un nou raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite.

După mai bine de un deceniu de război civil, în care au pierit peste 300.000 de civili, Siria este lovită de o nouă criză. Oamenii sapă din nou morminte, pentru adulţi și copii care reușiseră să supravieţuiască războiului.

Ar putea fi ceea ce s-a întâmplat în Turcia „povestea viitorului nostru”? E o întrebare la care trecutul ne ajută să găsim răspunsuri, livrându-ne cifre și istorii prea puţin liniștitoare.

Turcia se confruntă cu „dezastrul secolului” – spun oficialităţile turce –, iar bilanţul cutremurului, care crește de la oră la oră, dezvăluie proporţiile acestuia: peste 16.000 de morţi (în Turcia și în Siria), sute de mii de sinistraţi care își petrec nopţile geroase pe stradă sau în corturi, aproape 6.500 de clădiri distruse sau avariate.

Preocuparea pentru clima planetei și salvarea lumii este de multe decade în atenţia lumii, obervându-se, în anii 1980, subţierea stratului de ozon.

Preţurile alimentelor au crescut cu 28% în 2021, iar șansele revenirii la condiţii de piaţă mai stabile în 2022 sunt slabe, potrivit Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură din cadrul Naţiunilor Unite.

Potrivit statisticilor, în 2015 exista peste o tonă de deșeuri de plastic pentru fiecare locuitor al Terrei, în condiţiile în care mulţi experţi consideră plasticul una dintre substanţele sintetice cu risc semnificativ pentru siguranţa planetei. Pandemia de COVID-19 a exacerbat această criză, iar cercetătorii ne avertizează că mărșăluim spre o viitoare pandemie de plastic.

Clasa de mijloc numără deja 3,8 miliarde de oameni la nivel global și se va mări cu încă 1,5 miliarde de persoane până în 2030. Pentru ca această creștere să fie o veste bună și pentru planetă, e nevoie de modificarea tiparelor de consum și de adoptarea unui stil de viaţă sustenabil.

M-am născut și am crescut în Haiti, o ţară situată în Caraibe, la aproximativ o oră și jumătate de zbor de Miami. Haiti ocupă o tremie, pe partea de vest (Republica Dominicană ocupă celelalte două treimi) a insulei Hispaniola. 

Grupul Interguvernamental de Experţi privind Schimbările Climatice (IPCC), organism aflat sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite, și-a publicat cea mai recentă evaluare privind evoluţia climei într-un raport echivalat de secretarul general ONU drept un „cod roșu pentru omenire”.

Săptămâna trecută, Canada și Statele Unite s-au confruntat cu temperaturi extreme – un val de căldură „istoric”, „imposibil de redat în cuvinte”, după cum l-a catalogat Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice din Columbia Britanică. Cel puţin 23 de ţări au înregistrat temperaturi foarte ridicate, iar specialiștii cred că asistăm la efecte neobișnuite, dar tot mai...

Pădurea își merită cu prisosinţă supranumele de „plămân verde” al Pământului, dar amploarea pe care a luat-o defrișarea în ultimele decenii arată cât de puţin înţelegem rolul pe care îl joacă în sănătatea mediului.

„Dacă îţi tai braţul, soţul tău te va primi înapoi?“ „Soţul meu mă iubește foarte mult.“ Așa că a început să taie. „Nu aveam nicio alternativă“.