Nu cu foarte mulţi ani în urmă, în România internetul era perceput de o mare parte a adulţilor de vârsta a doua și a treia ca o inovaţie destinată în special tinerilor, un mediu în care aceștia se jucau și comunicau electronic.
În prezent însă, peisajul digital s-a transformat considerabil. Internetul nu mai este doar un privilegiu al tinerilor, ci a devenit omniprezent și accesibil tuturor categoriilor de vârstă. De la copii până la vârstnici, toţi pot naviga pe internet cu ajutorul dispozitivelor digitale.
De asemenea, accesul la internet nu mai este perceput ca un lux costisitor, accesibil doar unui segment restrâns al populaţiei. A devenit o resursă folosită zilnic, indiferent de vârstă sau de statut social. Pensionarii primesc notificări atunci când pensia le este depusă în cont, iar copiii sunt anunţaţi prin mesaje electronice când au de realizat o temă pentru acasă.
Dar, la fel ca orice inovaţie majoră, internetul vine cu un set de provocări. Ca orice unealtă puternică, aceasta poate fi folosită în scopuri atât constructive, cât și distructive. În acest nou context digital, securitatea online a devenit o preocupare esenţială.
În acest articol, vom aborda securitatea online dintr-o perspectivă foarte practică. Vom discuta despre măsurile pe care le putem lua pentru a ne proteja într-o lume digitală în continuă evoluţie. Prin înţelegerea riscurilor și aplicarea măsurilor adecvate, facem un pas important către utilizarea sigură și responsabilă a internetului.
Ce sunt datele personale și de ce sunt importante?
Conceptul de date personale poate fi împărţit în două categorii distincte: datele pe care le oferim în mod conștient, voluntar, și cele pe care le oferim în mod implicit, involuntar.
Informaţiile pe care le transmitem în mod voluntar sunt datele pe care le oferim diferitelor platforme de socializare (Facebook, Instagram, TikTok, forumuri ș.a.).
Atunci când ne înregistrăm pentru a crea un cont, aceste platforme ne solicită diferite informaţii personale, cum ar fi numele, prenumele, data nașteri ș.a.m.d.
Unele dintre aceste date sunt necesare pentru a ne identifica în faţa altor utilizatori și pentru a ne asigura unicitatea pe platformă. Majoritatea platformelor de socializare depun eforturi semnificative pentru a combate boţii sau conturile false, motiv pentru care este esenţial ca ele să se asigure că fiecare utilizator este autentic.
Restul informaţiilor pe care le furnizăm, cum ar fi vârsta, locul în care ne aflăm sau sexul, sunt utilizate de respectivele platforme pentru a personaliza sugestiile de prieteni, conţinutul video sau paginile care ar putea să ne intereseze. Aceste date sunt, de asemenea, utilizate pentru a ne prezenta reclame pentru produsele pe care le-am putea dori.
Pe de altă parte, sunt date pe care le oferim în mod involuntar (implicit). Acest tip de date nu sunt furnizate intenţionat, dar pot fi colectate din activităţile noastre online. De exemplu, platformele pot monitoriza ce pagini ne plac, cu cine interacţionăm, ce alte site-uri vizităm, creând astfel un profil detaliat care reflectă interesele noastre. Aceste profiluri ajută platformele să ne prezinte mai eficient conţinut și reclame relevante.
Este important să înţelegem că aceste profiluri sunt adesea mai specifice decât am putea crede. De exemplu, poate că nu ai indicat niciodată explicit că ești un fan al fotbalului, dar pe baza căutărilor și a comportamentului tău online, algoritmii inteligenţi pot determina nu doar că îţi place fotbalul, dar pot chiar să ghicească și ce echipă susţii.
Se spune adesea că, dacă un serviciu este gratuit, atunci produsul ești tu. În cazul reţelelor de socializare, acest lucru este cu totul adevărat. Companiile care doresc să-și promoveze produsele pot direcţiona reclamele către publicul lor ţintă cu o precizie uimitoare, crescând astfel șansele de a genera vânzări.
Uneori, această personalizare poate fi benefică – cine nu ar dori să fie informat despre un produs care i-ar putea plăcea? Însă există și un revers al medaliei. Ce se întâmplă atunci când manipularea acestor date devine un instrument politic, influenţând ce știri vedem și cum percepem diferiţi candidaţi politici? Nu este vorba despre o teorie conspiraţionistă, ci despre un fapt real, demonstrat de scandalul Cambridge Analytica și Facebook, în care datele a zeci de milioane de utilizatori au fost folosite pentru a influenţa rezultatul alegerilor.
Ce măsuri putem lua pentru a ne proteja informaţiile personale?
Nu avem întotdeauna control asupra platformelor care utilizează datele noastre, dar putem decide ce tip de informaţii oferim. De asemenea, nu putem avea garanţia că un site pe care îl folosim nu va fi compromis și că datele noastre nu vor ajunge în mâini greșite. Aceste „mâini greșite” se referă adesea la „dark web”, o zonă obscură a internetului, unde se desfășoară tranzacţii ilegale, inclusiv cu datele noastre personale.
Deci cum ne putem apăra? Iată câteva recomandări de bază:
- Utilizează un antivirus actualizat! Acesta te protejează de anumite fișiere și site-uri periculoase pe care poate nu le cunoști. Windows vine deja cu unul integrat (Microsoft Defender Antivirus), care este suficient pentru majoritatea utilizatorilor. Pentru utilizatorii de MacBook de cele mai multe ori nu este necesar. Dacă dorești mai multă securitate, poţi folosi Avira Free Security sau AVG AntiVirus Free.
- Când primești un e-mail cu linkuri sau fișiere atașate, verifică cu atenţie adresa expeditorului!
- Fii precaut cu linkurile pe care dai click! Ar trebui să cunoști URL-ul (adresa site-ului) și, dacă dai click pe link, acesta ar trebui să înceapă cu „https” sau să aibă un simbol de lacăt la începutul adresei în bara de sus a browserului.
- Dacă e-mailul are atașat un fișier de tip arhivă, acesta nu ar trebui să-ţi solicite instalarea unui program.
- Nu transmite niciodată datele cardului prin e-mail sau prin mesaje pe reţelele sociale!
- Când folosești reţelele publice de internet (de exemplu, în cafenele, hoteluri etc.), evită să introduceţi datele cardului sau alte informaţii sensibile, chiar dacă site-ul pe care îl folosești este de încredere!
- Nu lăsa dispozitivele nesupravegheate și fără parolă de acces!
Dar cum ne putem proteja numele de utilizator, adresa de e-mail și parola?
- https://haveibeenpwned.com– acest site îţi permite să verifici dacă adresa ta de e-mail a fost compromisă. Pur și simplu introdu adresa de e-mail și vei afla dacă a fost implicată într-o breșă de securitate. În cazul unei breșe, nu trebuie să intri în panică, dar este bine să-ţi schimbi parola cu una unică.
- Dashlane, LastPass, 1Password – cum poţi folosi parole unice pe toate site-urile fără a le uita? Managerii de parole sunt aplicaţii care se instalează ca extensii pe browserul folosit (Edge, Safari, Chrome, Firefox etc.) și ca aplicaţii pe telefon. Acestea îţi protejează toate parolele cu o singură parolă unică. Este esenţial să reţii această parolă unică, deoarece nu poate fi resetată.
- Managerul de parole al browserului (Edge, Safari, Chrome, Firefox etc.) – când introduci o parolă, browserul te va întreba dacă dorești să o salveze. Majoritatea browserelor pot acum să sugereze și parole unice. Acestea nu sunt cele mai sigure opţiuni de management de parole, dar sunt un pas înainte și sunt gratuite.
- Autentificarea cu mai mulţi factori (engl. multi factor authentication– MFA) – o metodă eficientă de protecţie. Acest proces folosește telefonul sau alt dispozitiv pentru a confirma identitatea pe un site web. Autentificarea poate fi realizată prin SMS, apel telefonic sau o aplicaţie de autentificare terţă. Practic, atunci când te autentifici pe un site, acesta îţi va trimite un cod prin SMS, pe care îl vei introduce pe site.
Probabil că te întrebi de ce este important să ai parole unice. Motivul principal este acela că, în cazul în care un site este compromis, parola ta nu poate fi folosită pe alte site-uri. Dacă ai cardul înregistrat pe un site care folosește aceeași parolă, atunci un terţ ar putea face cumpărături în numele tău sau ar putea folosi informaţiile obţinute pentru a-ţi fura identitatea.
Chiar dacă ai parole unice, ele pot fi totuși compromise, dacă sunt „slabe”. Pentru ca o parolă să fie „puternică”, aceasta trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
- să aibă cel puţin 12 semne (caractere);
- să includă o combinaţie de litere mari, litere mici, cifre și simboluri;
- să nu conţină cuvinte din dicţionar sau nume recognoscibile.
Ce fac dacă sunt victima unei fraude online?
În cazul în care te afli în situaţia în care cineva ţi-a furat identitatea sau te-a fraudat într-un fel, este necesar să te adresezi celei mai apropiate secţii de poliţie. Dacă suspectezi că cineva îţi utilizează cardul în mod fraudulos, trebuie să contactezi banca pentru a bloca cardul. De asemenea, te poţi adresa Oficiului European de Luptă Antifraudă printr-o reclamaţie la adresa https://fns.olaf.europa.eu/main_ro.htm.
Dar care sunt drepturile noastre digitale și ce trebuie să știm despre legea privind protecţia datelor? Probabil că aţi auzit de GDPR, dar știţi ce este? General Data Protection Regulation, sau Regulamentul general privind protecţia datelor, are ca scop protecţia datelor cu caracter personal și delimitarea clară a modului în care acestea pot fi prelucrate. Aceste reglementări se aplică în întreaga Uniune Europeană, dar și SUA are un echivalent, numit CCPA.
Orice entitate care prelucrează sau stochează date personale sau sensibile trebuie să se conformeze acestor legi. La nivel practic, GDPR ne ajută în cazurile în care dorim ca datele noastre să fie șterse din orice site, firmă sau asociaţie.
Scopul acestui articol nu este de a induce teamă, ci mai degrabă de a te sensibiliza în legătură cu o parte dintre pericolele existente în mediul online și de a te informa cu privire la soluţiile existente. Orice măsură pe care o vei lua în plus faţă de ceea ce faci deja crește șansele securităţii tale online. Este dificil să implementezi toate sfaturile deodată, dar este ușor să o iei pas cu pas și să fii vigilent.
Radu Anastase dorește să amplifice înţelegerea privind pericolele internetului, echipând utilizatorul cu „armele“ de apărare necesare.
