Depresie

Ni se întâmplă de multe ori ca, faţă în faţă cu emoţiile puternice ale celuilalt – fie bucurie intensă, fie durere sfâșietoare –, să nu știm să reacţionăm. Și, dacă în cazul bucuriei celălalt poate trece mai ușor peste incapacitatea noastră de a ne sincroniza la simţămintele lui, pentru că acestea sunt o consolare în...

Un om care suferă de depresie este, cel mai probabil, și un om sătul peste cap de sfaturi de la prieteni, de altfel bine intenţionaţi, care îi trimit tot felul de articole online care promit să conţină încă un secret pentru vindecarea depresiei. Din postura cuiva care a trăit particularităţile acestei boli, pot să vă...

Anecdotic, se spune că teama de a vorbi în public este cea mai puternică frică a omului, după frica de moarte. Toată lumea zâmbește la această ordine de priorităţi, însă nimeni nu contestă și nici nu prea discută despre frica plasată în fruntea clasamentului.

Există oameni îndrăgostiţi de animale; îi vedem frecvent, oferind resturi de mâncare câinilor fără stăpân ori porumbeilor din pieţe și din parcuri, în timp ce îi mângâie cu privirea, îi ating și le vorbesc cu tandreţe. Rareori se insinuează ceva din acest capital de simpatie în tăcerea, nepăsarea ori reproșul cu care se gestionează o...

Majoritatea poveștilor despre traumă sunt pesimiste. Ele ne învaţă să gestionăm fragilitatea, să evităm lucrurile care declanșează amintiri dureroase, să acceptăm ideea unei lupte care durează toată viaţa. Dar cercetările despre creșterea post-traumatică arată că există și o altă posibilitate: chiar și cele mai adânci răni pot aduce putere, dezvoltare și o apreciere mai profundă...

Stigmatul asociat suferinţei psihice îi determină pe mulţi creștini să își ascundă bolile din această categorie, iar rezultatul este o epidemie de depresie, chiar și printre pastori, afirmă Sheila Walsh, profesor de Biblie și vorbitor de renume internaţional.

„Dacă mi-ai fi întrebat în dimineaţa în care m-am prăbușit: «Arianna, ce mai faci?» Aș fi spus: «Bine». Pentru că a fi mereu obosită a devenit noua normalitate.“

„Întotdeauna îţi este teamă că oamenii te vor judeca sau îţi vor cunoaște slăbiciunea. Este ca și cum ai fi complet dezbrăcat în faţa unei mulţimi uriașe”, povestește Bruno Feldeisen despre lupta ascunsă pe care a purtat-o cu anxietatea.

Închide ochii, acoperă-ţi urechile şi imaginează-ţi că toată viaţa va fi nevoie să te descurci aşa, fără să vezi şi fără să auzi mare lucru. Simplul gând îţi dă fiori şi în niciun fel nu poţi asocia o astfel de viaţă cu bucuria, independenţa sau călătoriile. Tony Giles este unul dintre cei care reuşesc să...

„Îi știam chipul mai bine decât îl știam pe al meu. Totuși, a trebuit să-mi iau rămas bun. Asta faci când cineva moare. Cu excepţia faptului că nu era doar cineva – era Ana, fetiţa mea.“

Deși se pot produce schimbări în forma și în materia cărţilor, totuși, în esenţa și în funcţionalitatea sa, „cartea va rămâne ceea ce este”[1]. Aceasta este opinia celebrilor oameni de litere Jean-Claude Carrière[2] și Umberto Eco[3], exprimată în 2009, într-o serie de dialoguri sub titlul: Nu speraţi că veţi scăpa de cărţi.

„Căsnicia este o carte în care primele capitole sunt scrise în poezie, iar următoarele, în proză.” (Beverley Nichols)

Imaginează-ţi că, într-o zi cu soare, intri într-un mall cu ochelarii de soare la ochi. Deși luminile strălucesc puternic, tu nu le vezi, totul în jurul tău fiind întunecat și rece.

Depresie, tristeţe, melancolie, amărăciune, disperare – toate aceste stări sufletești general umane au creat în jurul lor o cultură aparte.

Depresia nu va putea fi niciodată cuantificată exact, fiindcă, pe de-o parte, ceea ce se vede este doar vârful icebergului și, pe de altă parte, caracterul și varietatea de forme pe care le îmbracă se ascund în spatele celor mai nebănuite forme.

Trăim într-o perioadă a istoriei care pare să ne fi conectat în toate modurile posibile. Credem că sunt puţini cei care nu au pe nimeni cu care să socializeze.

Binomul toxic al revoltei și depresiei din viaţa adolescenţilor se transformă într-una dintre cele mai mari provocări pentru părinţi.

În doliu, acceptarea și răzvrătirea se întrepătrund, iar înţelesul răsare din lacrimi, credinţă și speranţa că moartea nu are ultimul cuvânt.

„...le voi da în Casa Mea și înăuntrul zidurilor Mele un loc și un nume mai bune decât fii și fiice; le voi da...

Poate că ai auzit de depresia de la jumătatea anului. Tulburarea afectivă sezonieră (SAD) nu apare doar în lunile de iarnă, ci și în plină vară. Oamenii încep să se întrebe dacă viaţa lor are vreo valoare; totul seamănă cu o criză existenţială, dar nu neapărat la fel de dramatică și nici cu atât de...

Doar cu două decenii și jumătate în urmă, depresia și alte tulburări ale sănătăţii mintale erau aproape necunoscute la copii și, de asemenea, ignorate în unele cazuri.