„Dacă este gratuit, tu ești produsul.” Această expresie a apărut odată cu dezvoltarea serviciilor online gratuite, în special a reţelelor sociale, pe care o foarte mare parte dintre români le utilizează astăzi.
Ar fi naiv să credem că marile companii multinaţionale din spatele acestor platforme digitale consimt să ne ofere spaţii de comunicare fără a aștepta nimic în schimb. Care sunt aceste reţele care ne fac să petrecem mai multe ore pe zi pe dispozitivele noastre mobile, care sunt obiectivele lor și cum și le ating? Și, mai ales, cum să navigăm pe reţelele sociale pentru a beneficia de avantajele pe care ni le oferă fără a cădea în numeroasele lor capcane? Să facem împreună un tur virtual al reţelelor sociale care schimbă literalmente modul nostru de viaţă.
Top 3 în România: Facebook, Instagram și TikTok
Din motive practice, pentru a nu fi necesar să enumerăm miile de platforme existente astăzi în întreaga lume, am aplicat o definiţie restrictivă a reţelelor sociale. Astfel, analiza va fi limitată la reţelele formate din indivizi (familii, prieteni, colegi sau cunoștinţe) care menţin relaţii interpersonale. Acest articol nu va face referire directă, de exemplu, la YouTube, care este mai degrabă o platformă de conţinut video decât o reţea socială. Nici la aplicaţiile de mesagerie directă, cum ar fi Messenger, WhatsApp sau Telegram.
„Dacă este gratuit, tu ești produsul.”
Să începem cu Facebook. Este unul dintre pionierii reţelelor sociale, fiind utilizat astăzi de 90% dintre românii cu vârsta de peste 16 ani, conform studiului Consumer Report, realizat de Starcom Romania, în 2022. Cu aproape 3 miliarde de utilizatori activi în lume, această reţea socială rămâne una dintre cele mai utilizate. Cu ce scop? Oamenii o folosesc pentru a afla noutăţi despre cei apropiaţi, desigur, dar și, din ce în ce mai mult, pentru a se informa. În 2020, o treime dintre americani utilizau reţelele sociale pentru știri. Facebook joacă în România rolul Twitterului, care este folosit doar de 26% din populaţie și care întâmpină numeroase probleme de la preluarea sa de către miliardarul Elon Musk.
Fratele mai mic al Facebookului (deoarece face parte din același grup Meta), Instagram este reţeaua socială vizuală prin excelenţă. Mărcile și persoanele particulare o folosesc pentru a stabili standardele de estetică, frumuseţe și modă. Această reţea socială este asociată cu fenomenul creatorilor de conţinut, acele persoane a căror viaţă pare perfectă, plină de călătorii, experienţe culinare extraordinare și descoperiri de trenduri care vor crea moda de mâine.
În septembrie 2016, în China, s-a născut o reţea socială care a măturat absolut totul în calea sa: TikTok. Concurent direct al Snapchatului american (care este încă folosit în România de un public cu vârsta între 15 și 25 de ani), TikTok se bazează pe o utilizare foarte simplă și foarte captivantă. Pe dispozitivul mobil, poţi consulta videoclipuri foarte scurte (de aproximativ un minut) și mai ales de toate genurile. Într-o clipă treci de la un căţeluș drăguţ care merge pe labele din spate la un artist care își prezintă ultima pictură, pentru a termina ascultând un antreprenor care îţi explică reţeta succesului său. TikTok a devenit atât de puternic, încât îi îngrijorează pe cei din ţările occidentale până la punctul în care unii, cu Statele Unite în frunte, se gândesc să voteze interzicerea sa.
Apariţia comunitarismului
Spune-mi vârsta, sexul și profesia ta, și eu îţi voi spune ce reţea socială folosești! Facebook, Instagram, TikTok și toate celelalte au devenit în timp refugii comunitare în care se adună persoanele cu aceleași idei și interese.
A face parte din aceeași comunitate îi permite individului să-și consolideze sentimentul de apartenenţă la un grup. Este, astfel, foarte simplu să împărtășești și să primești informaţii sau să fii susţinut de persoane care te înţeleg. Virtuţile comunităţilor de pe reţelele sociale se opresc acolo unde începe excesul.
Prin propunerea de conţinut care îl interesează pe utilizator în funcţie de activităţile sale anterioare, reţelele sociale încurajează formarea de „camere de ecou”, unde utilizatorii sunt expuși doar la opinii și informaţii care le consolidează propriile credinţe. Acest lucru poate duce la o polarizare accentuată și la o diminuare a dialogului și a înţelegerii între grupuri cu puncte de vedere diferite.
A face parte din aceeași comunitate îi permite individului să-și consolideze sentimentul de apartenenţă la un grup.
Absenţa controlului și posibilitatea (adesea iluzorie) de a folosi reţelele sociale în mod anonim favorizează discriminarea, ura și, pentru copii, ceea ce numim în mod obișnuit cyberbullying (hărţuire online). Studii recente realizate de Asociaţia Salvaţi Copiii arată că 69% dintre copiii români au fost martori la situaţii de hărţuire online.
Reţelele sociale, utilizate excesiv, pot provoca daune importante sănătăţii emoţionale și, în final, chiar mintale a utilizatorilor lor.[1] De exemplu, Instagram este un adevărat flagel pentru tinerele fete, care sunt expuse în fiecare moment la standarde de frumuseţe departe de a reflecta realitatea, subminându-le încrederea în sine și creând un disconfort atât de profund, încât acestea ajung să fie prinse într-un mecanism care le obligă să posteze fotografii editate, pe care sunt aplicate filtre de frumuseţe.
Un business care nu vă vrea numai binele
Cu excepţia cazului în care cineva este antreprenor și folosește reţelele sociale pentru a-și face cunoscută afacerea, de cele mai multe ori, utilizatorii nu se gândesc la afacerea care stă în spatele reţelelor sociale. Reţelele sociale sunt folosite pentru a ne relaxa, a ne informa, a face să treacă timpul mai ușor. Cel puţin aceasta este impresia pe care ne-o facem. Realitatea este puţin diferită. În timpul nostru liber dedicat unei anumite reţele sociale, suntem victimele unui flux constant de publicitate mai mult sau mai puţin mascată, care caută prin toate mijloacele să trezească instinctul nostru de consumator. Amintiţi-vă: „Dacă este gratuit, tu ești produsul.”
Majoritatea companiilor din spatele reţelelor sociale realizează profituri semnificative pe baza datelor noastre personale pe care le oferim de îndată ce ne înregistrăm și utilizăm platformele lor. Aceste date sunt vândute indirect, prin plata serviciilor de reclame, altor companii care doresc să-și promoveze bunurile și serviciile printr-un sistem de publicitate care apare pe fluxul nostru de noutăţi. Deși această publicitate invazivă este destul de ușor de detectat, o ignorăm cel mai adesea.
Pentru a ne îndemna să consumăm tot mai mult, diferitele branduri folosesc strategii elaborate, care au un impact considerabil asupra deciziilor noastre de cumpărare. Influencerii joacă aici un rol-cheie. Reţelele sociale le permit utilizatorilor să intre în intimitatea unor persoane care nu le-ar fi accesibile în viaţa reală: actori, cântăreţi, staruri de televiziune etc. Or, avem tendinţa de a cumpăra mai ușor produsele care ne sunt recomandate de persoanele apropiate. Un influencer va fi deci capabil să-și convingă ușor comunitatea să cumpere obiecte sau servicii pe care le utilizează (sau pe care pretinde că le utilizează). Din acest motiv, începând cu 9 iunie 2023, pentru a proteja consumatorii, legea franceză obligă influencerii să indice sistematic când sunt plătiţi pentru a prezenta un produs, o practică încă puţin răspândită astăzi.
Reţelele sociale sunt în definitiv regatul iluziei și al aparenţelor. Anumiţi influenceri fără scrupule nu ezită să le întindă capcane utilizatorilor celor mai vulnerabili. „Și tu dorești să devii milionar în trei luni fără efort? Descoperă cum am reușit participând la cursul meu!” Cine nu a văzut acest tip de mesaje sau de videoclipuri postate de tineri antreprenori „de succes” în faţa unor mașini de lux în orașe ca Dubai? În 99% din cazuri, cursul costă câteva sute, chiar mii de euro și nu este nimic mai mult decât un rezumat al unor banalităţi despre metode de marketing și de afaceri pe care le puteţi găsi gratuit pe internet.
Ar trebui oare să părăsim reţelele sociale?
Când știm riscurile asociate cu utilizarea reţelelor sociale, este mai simplu să navigăm pe aceste reţele evitând pericolele care pot să apară. Cunoașterea riscurilor ne permite în special să ajutăm persoanele care sunt vulnerabile la utilizarea acestor platforme, bătrânii și mai ales copiii, cărora cu greu ar putea cineva să le interzică definitiv folosirea acestora.
Reţelele sociale sunt în definitiv regatul iluziei și al aparenţelor.
Prima măsură de luat faţă de reţelele sociale este reducerea timpului pe care li-l dedicăm. Apar iniţiative legislative pentru a reduce timpul pe care îl petrec tinerii pe astfel de reţele. În statul Utah este așteptată promulgarea unei legi ce va obliga reţelele sociale să verifice vârsta persoanelor. Dacă acestea au mai puţin de 18 ani, vor trebui să obţină acordul părinţilor pentru a se înscrie și li se va bloca accesul la reţele pe timp de noapte, între 22:30 și 6:30.
Trebuie să verificăm întotdeauna informaţiile pe care le vedem pe reţelele sociale. Ritmul informaţiilor pe care le primim ne împiedică adesea să ne luăm timpul necesar să verificăm sursa lor. Dezvoltarea unui adevărat spirit critic implică cercetarea și căutarea de surse care prezintă opinii diferite pentru a ne forma propria opinie.
Ca să răspundem la întrebarea acestei secţiuni finale, trebuie spus că limitarea utilizării, navigarea într-o manieră conștientă și capacitatea de a evita capcanele sunt practici-cheie pentru o utilizare responsabilă a reţelelor sociale.
Fabien Bévis consideră că numai o cunoaștere cât mai bună a funcţionării reţelelor de socializare ne permite să trecem de la statutul de ţintă pentru grupurile comerciale și de influenţă la cel de utilizator informat și responsabil al acestor reţele.
