Florentin Lehaci

Pe fondul diverselor soluţii care sunt vehiculate pentru criza refugiaţilor, se înteţesc vocile celor care întreabă de ce SUA stă în tribună. Mai mult de atât, sunt destui cei care consideră că, prin politica pe care a desfășurat-o în Orientul Mijlociu, Casa Albă este vinovată moral pentru drama refugiaţilor.

Genora Hamm Biggs are 103 ani și până la această vârstă a văzut multe lucruri. Era în viaţă când femeile au primit pentru prima dată dreptul de vot. A trecut prin două războaie mondiale și prin Mișcarea pentru Drepturile Civile. Însă, în amurgul vieţii, Biggs se confruntă cu o provocare bizară generată de un dușman...

În timp ce România se pregătește deja în mod oficial pentru a primi o parte a valului de imigranţi, se înteţește și curentul celor care se opun acestui demers. Indiferent de motivele invocate, opozanţii par să sugereze că le este teamă. Este acesta un sentiment creat artificial sau se poate ghici în spatele lui existenţa...

„Deschideţi poarta”, a fost strigătul încărcat de disperare al unei mulţimi dornice să își vadă visul împlinit. Drumul spre Germania s-a blocat în faţa unui gard de sârmă ghimpată și a unei Ungarii hotărâte să își asume rolul de salvatoare a Europei.

Noile decizii ale Berlinului de a suspenda, fie și temporar, Schengenul prin introducerea de controale severe la graniţă au surprins pe toată lumea. Se pare că entuziasmul îi părăsește pe germani și compasiunea a intrat în recul. Dar dacă Germania își continuă jocul, numai că într-o variantă riscantă?

A fost suficientă apariţia crizei refugiaţilor pentru ca sintagme asociate creștinismului să fie utilizate uneori până la saturaţie. La prima vedere, pare că ameninţarea la adresa identităţii creștine a generat o resuscitare a spiritului religios în Europa. În fapt, este posibil ca prezenta clamare a creștinătăţii să fie mai mult o abordare din instinct decât...

În condiţiile în care criza refugiaţilor pare să nu aibă perspective clare de finalizare, un comentariu al cancelarului german pune pe tapet relaţia dintre valorile creștine și provocările cotidiene. Liderul german a dorit să sublinieze că tocmai situaţii critice ca cele din prezent ar trebui să evidenţieze creștinismul, în cazul în care el este...

Puţini s-ar fi gândit că un funcţionar public ar putea capta atenţia într-o măsură atât de mare încât să devină un caz naţional în SUA. Totuși, s-a întâmplat, iar situaţia în sine e complicat de clarificat.

Așa cum era ușor de anticipat, decizia Comisiei Europene cu privire la refugiaţi stârnește nemulţumiri, demonstrând, dacă mai era nevoie, cam cât de unită mai este Europa atunci când se confruntă cu probleme complexe.

Paralel cu invadarea Germaniei de către refugiaţi, se derulează un fenomen destul de ciudat: tot mai mulţi musulmani se convertesc la creștinism.

Criza refugiaţilor, pe lângă sumedenia de întrebări provocate și de răspunsuri care întârzie să vină, evidenţiază o serie de contraste care obligă la analiză. Unitatea europeană pare să devină mai mult un mit, iar atitudinea diferită a unora faţă de refugiaţi pare desprinsă din filme.

Faptul că lumea trece printr-un val de schimbări este o realitate incontestabilă, iar implicaţiile sunt majore. De aici derivă modificări de percepţii și redefiniri de termeni. Nici cei care se consideră credincioși nu au scăpat de acest trend, reușind „performanţa” de a convieţui cu practici care și-au pierdut eticheta de păcat.

„Cine este aproapele meu?” După două milenii de la enunţarea acestei interogaţii, criza refugiaţilor indică încă multă confuzie în oferirea unui răspuns adecvat.

Ceea ce părea de necrezut cu ani în urmă devine o posibilitate. Vaticanul pare să deschidă ușa reconcilierii către unul dintre personajele-cheie în contestarea autorităţii clerului catolic. Martin Luther, cândva un adversar înverșunat al papalităţii, este privit astăzi în mod favorabil.

Ce se va întâmpla cu Europa? Este o întrebare legitimă care începe să se audă tot mai persistent în urma valului de refugiaţi. Imigranţii, fără voia lor, descoperă cealaltă faţă a unei Europe care reușește cu dificultate să armonizeze practica și teoria în privinţa valorilor comunitare atât de des invocate în discursurile politice.

A fost suficient să fie adus în dezbatere publică subiectul impozitării averilor bisericii pentru ca mass-media să se inflameze din nou. Problema relaţiei dintre religie și bani nu este deloc nouă, unii făcând chiar o preocupare asiduă din promovarea prosperităţii pe baza unor concepte religioase.

Condamnăm asiduu acţiunile teroriste ale organizaţiilor islamice, dar în egală măsură le apreciem pe cele similare derulate de-a lungul istoriei de ţări care astăzi se prezintă ca un fel de garant al democraţiei. Acest paradox ne ajută să înţelegem cât de selectivi suntem, dar și ce consecinţe poate avea pierderea memoriei trecutului.

John este un credincios exemplar. Interesat să aprofundeze Biblia, dar și să o explice altora, era un model în ceea ce privește generozitatea și pasiunea pentru valorile spirituale. Aproape inexplicabil, a renunţat la biserică, dar nu și la credinţă sau la convingerile sale. Din contră, tocmai acestea, spune el, l-au făcut să plece.

O asociaţie umanistă a depus plângere împotriva unui judecător care a îndrăznit să pronunţe o sentinţă prin care făcea apel la conceptele biblice. Judecătorul Randall Rogers, din cadrul Curţii de Justiţie a statului Texas, emisese o hotărâre pe cât de inedită, pe atât de controversată.

Statistic, românii par să fie foarte religioși. Sociologii confirmă cu date ceea ce nu mai constituie o surpriză pentru nimeni. Însă un sondaj IRES evidenţiază niște contradicţii care, analizate pe fond, demonstrează că religiozitatea românilor, deși pare solidă, se clatină în anumite privinţe.

Sextingul este o nouă formă de comunicare, în vogă în SUA, dar prezentă și în România. Specialiștii îi atribuie în general conotaţii negative, dar aceasta nu împiedică extinderea lui și modelarea comportamentului adolescenţilor, dar nu numai al lor, mai ales că unii psihologi, preocupaţi de fenomen, deja i-au găsit calităţi.