Musulmanii, faţă în faţă cu „Noe”

433

Blockbusterul american „Noe", regizat de Darren Aronofsky, ar putea fi cenzurat în Egipt, Qatar, Bahrain și Emiratele Arabe Unite, pentru că încalcă legea islamică.

Al Arabiya News anunţă că Egiptul a informat deja compania producătoarea, Paramount Pictures, că va „înterzice difuzarea oricărei producţii care îl caracterizează pe vreunul dintre profeţii lui Allah sau pe vreunul dintre mesagerii sau companionii profetului Mahomed”.

Explicaţia este că asemenea producţii sunt „contrare credinţei și fundamentelor legii islamice sharia, stipulate în Constituţie”, și că o caracterizare personală a lui Noe nu ar face decât să „provoace sentimentele oamenilor”.

Cum îl descrie Coranul pe Noe

Nuh (Noe) face parte din profeţii islamului, alături de: Adam, Enoh, Eber, Avraam, Lot, Ismael, Isaac, Iacab, Iosif, Iov, Ietro, Moise, Aaron, David, Solomon, Ilie, Elisei, Iona, Ezechiel, Zaharia, Ioan Botezătorul, Iisus și Mahomed.

Ca și ceilalţi profeţi, Nuh este inspirat de Dumnezeu și trimis să propovăduiască islamul, adică „supunerea faţă de Dumnezeu”. Conform islamului, misiunea sa era să salveze lumea, coruptă de păcat și depravare, și să o întoarcă de la idolatrie. După Coran, Nuh ar fi predicat credinţa monoteistă pentru 950 de ani.

Ca și în Vechiul Testament, oamenii au refuzat să asculte avertizările care chemau la pocăinţă, iar Dumnezeu i-a dat lui Nuh o viziune în care îi spunea că toţi sunt împietriţi în faţa mesajului Său. Frustrarea lui Nuh l-a făcut să-I ceară lui Dumnezeu să îi omoare pe toţi păcătoșii, deși printre ei se afla unul dintre fiii săi, care a și murit la potop, și soţia sa, care, alături de soţia lui Lot, este numită în Coran „necredincioasă” și „falsă soţului ei”.

Prin urmare, Dumnezeu a decretat că va urma un potop și i-a spus lui Nuh să construiască o arcă pentru ca el și cei ce au rămas credincioși să fie salvaţi. Unele interpretări moderne ale Coranului susţin că potopul ar fi afectat doar anumite zone de pe Pământ, printre care și zona Mării Moarte, unde ar fi trăit Nuh, în timp ce alţii susţin că nu există în Coran dovezi în sprijinul acestui punct de vedere.

Pentru a face arca, Nuh a trebuit să planteze mai întâi copaci și să aștepte să crească, pentru că în zona respectivă nu era multă vegetaţie. Când a fost gata (unii sugerează că era mai mult o plută din bușteni legaţi laolaltă) casa lui Noe și încă 76 de credincioși s-au îmbarcat și au fost salvaţi, în timp ce restul, printre care și unul dintre fiii săi, au murit înecaţi. Arca s-ar fi oprit pe muntele Judi (sau Qardu) în munţii Gordueni.

Dumnezeu îl laudă pe Nuh, în Coran, cu următoarele cuvinte: „Noe ne-a chemat pe Noi, și Noi am fost cei mai buni care i-am răspuns! Și l-am mântuit pe el împreună cu familia lui de nenorocirea cea mare şi i-am făcut pe urmașii săi singurii care au rămas. Și am lăsat Noi, pentru neamurile care au venit după ele, [această binecuvântare]: „Pace asupra lui Noe în toate veacurile!” Astfel îi răsplătim Noi pe binefăcători. El a fost unul dintre robii Noștri drept-credincioși.” (Coran sura 37, 75-81). De aici se înţelege că Nuh era preamărit printre profeţi.

Un Noe de Oscar?

Șeicul Sameh Abdel Hameed explică și mai în profunzime care este problema musulmanilor cu portretizarea profeţilor, o infracţiune care se pedepsește penal. „Este dăunător pentru imaginea profeţilor. Portretizarea lor le dă ocazia oamenilor să le pună la îndoială comportamentul… Actorii nu pot imita corect comportamentul, obiceiurile și înfăţișarea profeţilor”, citează Al Arabiya.

Aici trebuie „dat șeicului ce e al șeicului”. Cu siguranţă personajul lui Noe va fi interpretat în mod corect de actorul Russell Crowe, premiat cu Premiul Oscar, dar nu corect după Biblie sau după Coran, ci corect după viziunea impusă de regizorul Aronofsky. Aceastea nu este doar o problemă pentru musulmani, ci este o problemă și pentru creștini. Încă nici nu a avut loc premiera filmului, dar deja a fost luat în vizor de către comunităţile religioase, unii creștini având posibilitatea să îl vadă în avans, ca o măsură de siguranţă luată de studiourile Paramount.

Concluzia a fost ca filmul să fie promovat ca fiind „inspirat” după povestea potopului din Biblie, nu ca fiind „o ecranizare a poveștii”, și să se pună accentul pe viziunea artistică a regizorului, care, inevitabil, va trage toate ponoasele. Cu toate astea, Paramount susţine că filmul „este fidel esenţei, valorilor și integrităţii unei povești care stă la baza credinţei pentru milioane de oameni din toată lumea”, citează Hollywood Reporter.

Șeicul Sameh Abdel Hameed are dreptate când spune că o asemenea caracterizare a lui Noe ar putea provoca sentimentele oamenilor. Însă, spre deosebire de musulmani, creștinii și l-au imaginat pe Noe în fel și chip încă dinainte să apară primele Biblii pentru copii, cu ilustraţii. Și la fel pe Moise, care este un personaj favorit pentru desenele animate, dar mai ales pe Iisus, care este centrul credinţei creștine. Cenzura însă nu poate să îi împiedice cu nimic pe creștini, musulmani, hinduși etc., să își imagineze cele mai importante episoade care stau la baza credinţei lor, iar orice formă de imaginaţie pusă în aplicare poate fi oricând supusă testului cu textele sfinte, care nu își schimbă conţinutul.

Foto: captură YouTube

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.