De ce sunt protestele proavort din Spania altfel?

29

Un nou protest proavort a raliat mii de femei care au ieșit pe străzile Madridului duminică. Motivul protestului este o propunere legislativă care ar urma să reducă drastic situaţiile în care avortul este permis.

Câteva sute de femei au mers la birourile guvernamentale regionale, cerându-le oficialilor să le înregistreze corpurile în registrele comerciale, așa cum se înregistrează autoturismele sau avioanele. Prin gesturi mai puţin opulente decât cele ale activistelor FEMEN, care au protestat anul trecut în parlament, dezbrăcându-se și strigând că „avortul este sacru”, femeile care au protestat anul acesta au fost totuși și ele inventive, ba uneori chiar vulgare.

Dreptul de a decide asupra propriului corp. Aceasta este miza protestului care a scos în stradă mii de femei cu pancarte inscripţionate cu mesaje proavort. „Legea aceasta ne va manipula corpurile și ne va răpi dreptul de a alege”, spunea o manifestantă reporterilor Euronews. Activistele spun că noua lege le tratează de parcă trupurile lor aparţin guvernului.

Luna trecută, Partidul Popular (PP), aflat la putere, a aprobat o măsură care restricţionează mai mult legea spaniolă care prevede posibilitatea de a efectua un avort la cerere, cu condiţia ca fătul să aibă mai puţin de 14 săptămâni. Dacă va fi finalizat, proiectul de lege va extinde acest termen până la 22 de săptămâni, însă numai în cazul în care fătul prezintă malformaţii grave, sarcina pune în pericol viaţa mamei sau a rezultat în urma unui viol ori incest. Spania ar deveni în acest caz ţara europeană cu cea mai represivă lege în ceea ce privește avortul, cu excepţia Maltei.

„Aruncaţi cu câteva decenii în urmă”

Ceea ce îi îngrijorează pe unii activiști la situaţia din Spania este faptul că cea de-a doua ţară ca mărime din Uniunea Europeană ar putea reveni la o legislaţie care, în cuvintele reprezentanţilor Amnesty International, ar arunca statul cu câteva decenii de civilizaţie în urmă, într-un „timp precar” pentru drepturile femeii. Grupul internaţional nota, ceva mai devreme luna aceasta, că „reforma ar putea provoca o creștere a numărului de femei și fete care recurg la proceduri ilegale, nesigure și clandestine, riscându-și sănătatea și chiar vieţile. De asemenea, limitează drepturile femeilor și al fetelor de a lua propriile decizii și le restrânge autonomia.”

Luând în considerare apelul ONU, care a recomandat naţiunilor să renunţe la restricţiile „nenecesare” în privinţa avortului pentru a proteja femeile și fetele, am tinde să le dăm dreptate activiștilor. Spania extinsese, cu doar 4 ani în urmă, permisivitatea privind avortul, mărind dramatic accesibilitatea procedurii, faţă de versiunea care fusese în vigoare din 1985 până atunci.

Și din această perspectivă, politicile asumate de guvernanţi par să fie caracterizate de o surprinzătoare inconsecvenţă. Dacă ne uităm la argumentul sporirii natalităţii (Spania fiind profund afectată demografic de o reduce a numărului anual de nașteri), folosit în apărarea implementării legii antiavort, e dificil de înţeles cum de legalizarea căsătoriei gay (care nu generează urmași) se bucură totuși de suportul oficialilor PP. O situaţie similară a cunoscut și Irlanda, care s-a apropiat foarte mult de interzicerea avortului, în timp ce a galopat spre legalizarea uniunilor între parteneri de același sex.

„Nu” avortului, „da” căsătoriilor gay

Johanna Westeson, director regional în cadrul Centrului Europa pentru Drepturile de Reproducere, și-a conturat o explicaţie asupra acestui fenomen. Ea este de părere că unul dintre motivele pentru care drepturile comunităţii LGBT par să avanseze mai mult decât dreptul la avort este structura politicilor Uniunii Europene. „UE are directive foarte puternice antidiscriminare, inclusiv împotriva discriminării pe criterii de orientare sexuală, în timp ce chestiunile legate de sănătate și sănătatea reproducerii sunt pe dinafara cadrului legislativ. Dacă o ţară vrea să restricţioneze drepturile cuplurilor de același sex, este mult mai dificil, în contextul UE”, a detaliat Westeson.

Gilian Kane, consultant cu experienţă în domeniul politicilor publice la Ipas, completează perspectiva cu încă un argument: „Avortul ţine de drepturile femeii. E o chestiune de gen. Căsătoria gay nu este, și presupune și implicarea bărbaţilor. Ceea ce face problema mai de interes general.”

Și copiii?

În bătălia pentru drepturi, cele care par că scapă militanţilor sunt drepturile copilului nenăscut. Pe acestea, cel puţin declarativ, urmărește să le apere noua lege. „Aveţi cuvântul meu”, spunea ministrul Justiţiei, Alberto Ruiz-Gallardon, într-o convenţie luna trecută, „că nici ţipetele, nici insultele nu mă vor face să-mi abandonez angajamentul faţă de platforma Partidului Popular, de a reglementa drepturile femeilor și cele ale copiilor nenăscuţi.”

Criticii spun însă că nu criteriile morale au stat la baza introducerii acestei legi, ci tendinţa Partidului Popular de a migra spre o orientare mai de drepta pentru a preveni pierderea membrilor tentaţi să să alăture unui grup conservator extrem, notează NPR.

În toiul tulburării generate în jurul chestiunii avortului, faptul că 80% din populaţia Spaniei se arată în favoarea legalizării avortului nu are cum să prezică succes pentru politica pe care Partidul Popular încearcă să o implimenteze. Iar discursul reprezentanţilor PP, condimentat cu afirmaţii care seamănă cam mult cu „fiindcă așa am spus eu”, nu ajută nici el. Probabil că lucrurile ar fi stat diferit dacă în loc să se impună arbitrar, autorităţile ar fi demarat o campanie de educare cu privire la implicaţiile complexe ale avortului. Dar o astfel de campanie ar fi consumat timp. Însă timpul economisit prin ignorarea electoratului se va întoarce împotriva PP și a propunerilor lui. Opinia publică, odată contrazisă, va sancţiona partidul când va avea ocazia, oprindu-i accesul la putere. Iar asta ar putea face toate eforturile de azi inutile.

Sursa foto: YouTube/Euronews

Alina Kartman
Cu peste 9 ani de experiență în presa online din România, Alina Kartman face parte din echipa permanentă de redactori ST.