Abuzurile asupra copiilor îşi pun amprenta pe creierul lor

201

Indiferent de tipul de abuz care are loc asupra lui, un copil rămâne marcat pe viaţă de experienţa traumatizantă prin care trece. Acum s-a aflat însă şi cum anume îşi pune amprenta abuzul sexual sau emoţional pe arhitectura creierului, pentru a reflecta tratamentul negativ la care este supus copilul.

Astfel, cercetătorii au descoperit o corelaţie între tipul de abuz şi subţierea cortexului în anume regiuni ale creierului, mai exact în cele responsabile cu percepţia sau procesarea noţiunii de abuz.

Deşi nu au date suficiente, cercetătorii speculează că subţierea cortexului funcţionează asemenea unui mecanism de apărare, protejând copilul imediat după experienţa traumatizantă.

Informaţiile au fost descoperite de o echipă internaţională de cercetători, din care au făcut parte şi medicul Charles B. Nemeroff şi doctorul în psihiatrie Leonard M. Miller şi publicată pe 1 iunie, în American Journal of Psychiatry. Aceştia au descoperit un fundament neuronal care stă la baza legăturii dintre abuz şi efectele asupra creierului.

Acesta este unul dintre primele studii care documentează alterarea anumitor regiuni ale creierului după abandon sau abuz în copilărie. „Descoperirea care atestă că abuzul are consecinţe de durată asupra creierului, care afectează viaţa adultă (sub forma disfuncţiilor sexuale sau a bolilor mentale) este un pas important spre dezvoltarea unor terapii noi care să poată reduce povara psihologică şi psihiatrică a unor asemenea traume", a declarat Nemeroff, pentru Science Daily.