Salvează olimpicii români imaginea șifonată a învăţământului?

61

Ţările cu cei mai buni elevi din lume care excelează în toate ariile acoperite de testele PISA sunt Finlanda, Australia, Hong Kong (China), Japonia şi Noua Zeelandă, potrivit rapoartelor PISA in Focus din luna august. România figurează din nou la sfârşitul clasamentului ţărilor ce înregistrează rezultate mediocre în educaţie. Însă nu același sistem educaţional ne dă și olimpicii cu care ne mândrim internaţional?

În medie, în ţările care participă la studiile Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), 16,3% dintre elevi sunt foarte buni doar la una dintre materiile pentru care sunt evaluaţi în testele PISA. Dar elevii buni la toate sunt o raritate, arată raportul PISA In Focus, informează Adevărul. Numai 4% dintre elevii de 15 ani evaluaţi cu ajutorul testelor PISA excelează la toate cele trei materii evaluate (Citire, Ştiinţe şi Matematică). Cei mai mulţi dintre aceștia se găsesc în Shanghai (14,6%), apoi în Singapore (12,3%), Noua Zeelandă, Finlanda, Hong Kong, Japonia, Australia, Coreea de Sud, Olanda, Canada, Belgia, SUA, Elveţia, Germania, Marea Britanie, Franţa, Suedia şi Islanda. România figurează din nou jos în clasamentul pe ţări, mult sub bara care delimitează statele cu rezultate foarte bune în educaţie de ţările cu rezultate medii la învăţătură, ocupând locul 52 din 64 de state. Bulgaria, în schimb, este poziţionată cu nouă locuri înaintea României. Alături de state precum Chile, Mexic şi Turcia, ţara noastră înregistrează mai puţin de 1% elevi care excelează în toate cele trei arii testate de PISA.

Cât de relevante sunt rezultatele olimpicilor?

Însă același sistem educaţional care ne duce la coada clasamentului este și cel care ne dă olimpicii cu care ne mândrim internaţional. Învăţământul românesc pare divizat între „elitele care obţin rezultate internaţionale spectaculoase și marea masă mediocră și înfrântă din start în bătălia competenţelor", notează și ziare.com. Să fie aceste excepţii o salvare pentru imaginea tot mai negativă a învăţământului românesc? Nu, spune jurnalistul Lucian Davidescu pe Riscograma. „De vreme ce medaliile există, înseamnă că educaţia românească ar fi totuşi bună de ceva – aşa sună teoria. Chiar şi dacă elevii români ar lua multe medalii, argumentul tot ar fi fals. Cei patru, cinci elevi care sunt vârfuri la o disciplină şi care fac pregătire separată pentru un concurs nu spun nimic despre educaţie. Pentru fiecare elev care participă la o olimpiadă internaţională, 10.000 de analfabeţi funcţionali rămân acasă şi se pregătesc să îngroaşe rândurile asistaţilor. Însă e greşită până şi premiza. Românii nu iau multe medalii. În cel mai bun caz se poate spune că performanţa României este mediocră," scrie Davidescu.

Performanţele olimpicilor nu pot fi considerate o emblemă pentru starea învăţământului românesc. Chiar Raportul Comisiei Prezidenţiale din 2007, în diagnoza făcută sistemului de învăţământ, recunoaște că performanţele mediocre „ne arată că trebuie să punem capăt iluziei că avem un sistem performant, invocând reuşitele la olimpiadele internaţionale. Rezultatele olimpicilor noştri sunt prea puţin relevante pentru sistem: ele reflectă excelenţa lor personală şi a câtorva profesori care îi pregătesc, nicidecum starea sistemului".

Alţii pot

Dacă în România educaţia este în continuare deficientă, sistemul de educaţie finlandez este apreciat ca unul exemplar. Doar 8% dintre elevii finlandezi nu termină studiile obligatorii, faţă de 30% din elevii spanioli care nu iau bacalaureatul, relatează Agerpres. Pentru a găsi cheia succesului finlandez, Javier Melgarejo, psiholog şi fost director la colegiul Claret din Barcelona a studiat acest sistem de învăţământ timp de zece ani. Psihologul evidenţiază faptul că, în Finlanda, 80% dintre familii merg la bibliotecă la sfârşitul săptămânii. Succesul finlandez se datorează îmbinării a trei elemente: familia, şcoala şi resursele socio-culturale (biblioteci, activităţi de recreere, film), asigură Melgarejo. Specialistul apreciază că şi moştenirea culturală luterană a responsabilităţii bazate pe disciplină şi efort joacă un rol puternic în dezvoltarea învăţământului finlandez.