După 75 de ani: Moment istoric sub cerul de la Pearl Harbour

199

Chiar și cele mai întunecate momente ale istoriei pot fi depășite, ura reușind să fie detronată. După zeci de ani, vizita surprinzătoare a unui premier japonez la Pearl Harbour întoarce o nouă filă a istoriei.

În urmă cu câteva decenii, americanii au primit o lovitură mortală din partea japonezilor. Era dimineaţa zilei de 7 decembrie 1941 atunci când Japonia a atacat, prin surprindere, Statele Unite, declanşând intrarea Americii în al Doilea Război Mondial. Tragediile de la Hiroshima și Nagasaki au venit ca o formă de plată cu aceeași monedă. Caruselul urii dintre cele două naţiuni părea de neoprit. Totuși, ceea ce era de necrezut în urmă cu ani tocmai s-a realizat. Prim-ministrul japonez, Shinzo Abe, s-a alăturat în aceste zile preşedintelui Obama pentru o vizită comună simbolică la Pearl Harbor, ca o formă de comemorare a morţilor din cel de-al Doilea Război Mondial.

Abe şi Obama au comemorat morţii de la USS Arizona Memorial, construit peste rămăşiţele cuirasatului scufundat ce purta acelaşi nume. Cei doi lideri s-au oprit în faţa unui zid înscris cu numele celor care au murit în atacul din 1941 (1.177 de americani care și-au găsit sfârșitul pe USS Arizona) şi au luat parte la o scurtă ceremonie de depunere de coroane, urmată de un moment de reculegere. Apoi au aruncat petale de flori în apă. În final, ambii lideri au salutat veteranii americani care au supravieţuit atacului, relatează The Guardian.

De la încheierea războiului, alţi trei şefi de guvern de la Tokyo au întreprins vizite la Pearl Harbor, însă fără a vizita şi memorialul. Mai mult, niciunul dintre aceștia nu a participat la o ceremonie în memoria victimelor chiar la locul atacului. Astfel, prin prezenţa sa, Abe a devenit primul premier japonez care a vizitat memorialul, un punct-cheie al Pearl Harbour-ului de astăzi. „Nu trebuie să repetăm ororile războiului. Acesta este cel mai solemn jurământ pe care noi, oamenii din Japonia, l-am făcut”, a spus Abe.

Un detaliu semnificativ a fost clarificat încă dinainte de această vizită. Gestul fără precedent al premierul nipon nu a fost cu scopul de a-şi cere scuze faţă de SUA, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului de la Tokyo, ci doar o reculegere în memoria celor care au murit în al Doilea Război Mondial. Mai precis, intenţia lui Abe a fost ca prezenţa sa la Pearl Harbour să sublinieze alianţa strânsă de azi dintre foştii inamici. „Cred că vizita premierului transmite mesajul că astfel de nenorociri nu trebuie să se repete şi este expresia reconcilierii dintre Japonia şi Statele Unite”, a spus oficialul nipon.

Gestul lui Abe vine în prelungirea unui alt moment la fel de semnificativ petrecut la începutul acestui an, atunci când Obama a devenit primul preşedinte american în exerciţiu care a vizitat Hiroshima. Pentru cunoscătorii evoluţiei relaţiilor dintre cele două ţări, cele două evenimente au avut încărcătura lor specială. Chiar dacă animozitatea dintre cele două naţiuni s-a diminuat odată cu trecerea anilor, o anumită stare de iritare a rămas. Nu trebuie uitat faptul că Japonia nu acordă o mare atenţie marcării evenimentului de la Pearl Harbour, spre deosebire de importanţa acordată bombardamentelor atomice. Dar și reciproca este la fel de valabilă. În SUA, ziua de 7 decembrie are o ridicată valoare simbolică, dar nu și tragediile de la Hiroshima şi Nagasaki.

Faptul că nu a fost menţionată în mod explicit cererea de iertare nu diminuează cu nimic din importanţa evenimentului. Nici Obama nu și-a cerut iertare cu ocazia vizitei sale de la Hiroshima, așa cum nu a făcut-o până acum niciun președinte american. Este explicabil de ce premierul japonez a evitat să își ceară scuze pentru atac, în condiţiile în care susţinătorii săi conservatori ar fi fost iritaţi, mulţi japonezi considerând că ţara lor a fost forţată să declanşeze războiul din cauza sancţiunilor impuse de SUA.

Pe acest fond, în lipsa unui gest formal de cerere de iertare, rămâne premiera gestului vizitei celor doi lideri. „E mai curând un gest de reciprocitate, unul simbolic pentru reconcilierea dintre SUA si Japonia”, a declarat, pentru Reuters, Gerry Curtis, profesor emerit la Universitatea Columbia. Această deschidere nu ar fi fost posibilă în urmă cu câţiva ani, în condiţiile în care resentimentele între cele două naţiuni s-au păstrat destul de intense.

„Această vizită, implicit vizita președintelui la Hiroshima de la începutul acestui an, nu ar fi fost posibilă în urmă cu opt ani”, a declarat Daniel Kritenbrink, consilierul lui Obama pe probleme asiatice. „Faptul că ne aflăm astăzi aici este rezultatul anilor de eforturi intense la toate nivelurile de guvernare și ale societăţii noastre, care ne-a permis să ne ocupăm în mod direct chiar și de cele mai sensibile aspecte ale istoriei noastre comune.”

Nu este nevoie de scuze, a lăsat de înţeles un supravieţuitor al războiului, în vârstă de 96 de ani, un veteran al marinei SUA. „Războiul este război”, a declarat el, în timp ce se uita la fotografiile făcute în timpul serviciului său militar. „Ei făceau ceea ce trebuiau să facă, iar noi făceam ce trebuia să facem.”

Dincolo de încărcătura simbolică a evenimentului, nu trebuie ignorată și latura sa practică. Atât Obama, cât și Abe au fost forţele motrice ale Parteneriatului Transpacific. Odată cu instalarea lui Trump la Casa Albă, parteneriatul riscă să cadă în derizoriu. Parteneriatul Transpacific reprezintă unul dintre cele mai ample acorduri comerciale negociate de preşedintele Barack Obama, iar negocierile au durat în jur de opt ani. Trump a anunţat deja că va retrage SUA din acest parteneriat.