Averea milionarilor a atins o sumă record în 2016

21

Era 20 ianuarie 2017 când am aflat despre raportul Oxfam privind cei mai bogaţi oameni ai lumii – bilanţul pentru anul 2016. Doar 8 persoane deţineau jumătate din averea globală. Un nou raport de la firma de consultanţă Capgemini ne dă acum detalii despre „săracii” care le calcă pe urme.

Astfel, aflăm că numărul milionarilor în dolari a crescut anul trecut cu 8,2%, ajungând la 16,5 milioane de oameni, care ar avea o avere cumulată de 63,5 miliarde de dolari. În acest calcul au fost incluși cei care deţin bunuri ce pot fi investite în valoare de cel puţin 1 milion de dolari, excluzând reședinţa primară, obiectele de colecţie și consumabilele. Se așteaptă ca averea totală a acestora să depășească 100 de miliarde de dolari până în 2025.

Doar anul trecut, un număr de 1,15 milioane de oameni au urcat la rangul de milionar, așa cum este definit în raport, cei mai mulţi dintre aceștia provenind din SUA, Japonia, China și Germania, ţări care alcătuiesc oricum două treimi din cele peste 16 milioane de milionari, câţi sunt în prezent. Restul provin preponderent din regiunea Asia-Pacific, Europa, Canada, Rusia și Brazilia, ultimele trei ţări revenindu-și după un an de declin.

Conform firmei de consultanţă, o creștere economică globală mai puternică, cuplată cu lichidităţi generoase după ani de zile de stimulare din partea băncilor centrale globale au împins bursele de valori pe culmi nemaiumblate. În medie, milionarii s-au bucurat de o rentabilitate a investiţiilor de 24,3% pentru portofoliile lor, scrie Reuters.

Cultura corporaţiilor și companiilor al căror singur scop este să reîntoarcă veniturile la top, la acţionari, de 10 ori mai mari dacă se poate, îi împinge pe unii la acte tot mai iresponsabile și cu impact tot mai mare asupra oamenilor de rând. Scandalul de VW a subliniat o crasă lipsă de responsabilitate pentru mediu. Scandalul mai recent, de la compania de oţel Kobe, din Japonia, subliniază o lipsă de respect pentru partenerii de afaceri, dar și pentru viaţa umană.

20.000 de tone de metal, trimise către 200 de clienţi numai în luna august, se pare că erau sub standardele promise clienţilor, de la producători de mașini la producători de avioane. Directorii companiei au recunoscut că au falsificat rapoartele de inspecţie și au avertizat că problema cu metalul s-ar putea întinde înapoi în timp pe ultimii 10 ani. Mitsubishi, Honda, Mazda, Subaru, Kawasaki, Boeing, Toyota și Nissan se numără printre clienţii companiei, care au început să facă verificări pentru a vedea dacă într-adevăr ar exista probleme de securitate cu metalul respectiv. Acţiunile companiei au scăzut rapid la bursă, în timp ce acţiunile competitorilor au crescut. Scandalul acesta vine după ce Nissan a trebuit să retragă de pe piaţă 1,2 milioane de autoturisme care fuseseră inspectate de tehnicieni neautorizaţi și după ce s-a aflat că Mitsubishi a supraestimat economia la combustibil pentru motoarele sale, scrie Financial Times.

În același timp, dacă singurul scop al companiilor este să își îmbogăţească directorii și acţionarii, niciodată nu vor fi destui bani și pentru a investi în creșterea salariilor pentru angajaţi și întotdeauna se vor căuta căi de a evita plătirea taxelor către stat. În Marea Britanie, de exemplu, în anii 1970, doar 10% din profituri se întorceau la acţionari, însă acum cifra a ajuns la 70%. Automat, fiindcă acţionarii sunt oricum printre bogaţii societăţii, asta duce la creșterea inechităţii. Iar diferenţele salariale în corporaţii sunt colosale. În India, de exemplu, directorul unei firme de IT primește un salariu de 416 mai mare decât al unui angajat tipic al companiei. În același timp, destule companii-mamut folosesc forţă de muncă foarte ieftină pentru a păstra costurile de producţie mici. Astfel că ONU estimează că 21 de milioane de oameni sunt munciţi ca sclavi, generând un venit mediu de 150 de miliarde de dolari pe an.

DISTRIBUIE:
Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 5 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.