Criza din Venezuala: Oamenii au slăbit 8 kg, în medie

1105

Condiţiile de trai din Venezuela s-au înrăutăţit atât de mult, încât 3 din 4 cetăţeni ai acestei ţări au slăbit 8 kilograme în medie, pe parcursul anului 2016. Criza economică a dus la o alimentaţie necorespunzătoare, cu toate consecinţele negative aferente.

Cercetători de la Universitatea Centrală din Venezuela, Universitatea Catolică „Bello Andrés” și Universitatea „Simon Bolívar” au realizat un studiu în urma căruia au arătat că venezuelenii nu consumă cele 2.000 de calorii recomandate zilnic. Drept urmare, 75% din populaţie a slăbit cu câte 8,6 kilograme, în medie, relatează UPI.com.

Martiza Landaeta, medic specializat în planificare nutriţională și profesor la Fundaţia Bengoa, a declarat că guvernul președintelui Nicolas Maduro trebuie să abordeze de urgenţă criza alimentară din Venezuela. „Copiii, adolescenţii, mamele și persoanele în vârstă sunt pe moarte”, a spus Landaeta. S-a ajuns la această situaţie fiindcă, din cauza condiţiilor de trai, oamenii au fost nevoiţi să înlocuiască carnea cu legume și cartofi. Efectele crizei economice au fost amplificate și de faptul că, așa cum relevă studiul, 82,8% dintre locuitorii acestei ţări sunt consideraţi săraci.

Venezuela traversează cea mai gravă criză economică din istoria recentă. Magazinele sunt goale, iar produsele, acolo unde mai pot fi găsite, sunt inaccesibile pentru oamenii de rând, fiindcă 93% dintre venezueleni nu au destui bani pentru a-și cumpăra alimentele de care au nevoie. Chiar și cei care își permit sunt nevoiţi să stea la cozi interminabile pentru a cumpăra ceva de mâncare. „Tot nu am găsit un loc de unde să cumpărăm orez, paste, unt sau orice am putea da copiilor să mănânce. M-am săturat de situaţia asta”, spunea un cetăţean.

Efectele crizei nu se rezumă la penuria alimentară. Lipsa hranei adecvate a generat la rândul ei o criză educaţională, cu repercusiuni asupra unui milion de copii, care au fost retrași din școlile publice din cauza foametei și a lipsurilor de apă și energie electrică. De exemplu, 30% dintre elevii care au ales să nu mai frecventeze școala au invocat probleme cauzate de lipsa de apă la domiciliu sau în internatele școlare, alţi 22% nu mai frecventează din cauza deselor pene de curent, iar alţi 15%, din cauza violenţei școlare. Aproximativ 10 procente au menţionat că problemele alimentare de acasă sau de la școală sunt printre motivele esenţiale ale absenţei lor. Și sistemul sanitar pare să fi intrat în colaps. „Mănuşile şi săpunul au dispărut din unele spitale. Deseori, medicamentele pentru cancer se găsesc numai pe piaţa neagră. Există atât de puţină energie electrică încât guvernul şi organismele sale funcţionează doar două zile pe săptămână, pentru a face economie”, a spus un jurnalist The New York Times.

Venezuela este, de fapt, în criză de mult timp. Însă de aproape două decenii, guvernele au subvenţionat mâncarea pentru cei săraci din vânzările de petrol. Acum, guvernul nu-şi mai poate permite să recurgă la acest gest, deoarece bugetul s-a prăbuşit odată cu preţul petrolului. „Poate că nicio ţară din OPEC nu a suferit un astfel de şoc economic sever pe fondul colapsului preţurilor petrolului, aşa cum s-a întâmplat cu Venezuela”, a scris un jurnalist de RBC Capital Markets, citat de Capital. Preţurile carburanţilor au fost îngheţate la jumătatea anilor ’90 și niciun guvern n-a îndrăznit să se atingă de ele. Începând cu anul trecut, preţul ţiţeiului a început să sufere majorări între 1.385 și 6.000%, în funcţie de tip. Consecinţele s-au văzut imediat. În același an, presa relata situaţii inimaginabile pentru lumea civilizată.

Deși situaţia este critică, nu sunt nici măcar semne că se va reuși rezolvarea ei într-un termen rezonabil. Comisia Naţiunilor Unite pentru America Latină și Caraibe estimează că PIB-ul Venezuelei va scădea cu 4% în 2017, în vreme ce experţii Fondului Monetar International prezic o inflaţie de 1.600%.