Pe 30 ianuarie, Traian Băsescu s-a aflat la Bruxelles, la reuniunea informală a Consiliului European. El a angajat România în noul pact bugetar care va supune economia naţională controlului Curţii Europene de Justiţie.
Sancţiunile pentru depăşirea limitei de 3% din PIB sunt foarte mari, de 0,1% din PIB. „Politicianul, când anunţă că dă ceva fără să aibă bani, trebuie să ştie că odată cu anunţul trebuie să se pregătească să achite şi o amendă în cazul României de 130 miliarde de euro", spunea preşedintele Băsescu, la o conferinţă de presă pe tema reuniunii Consiliului European.
Atunci întrebarea lui pentru români este următoarea : Ce lăsăm copiilor noştri, lăsăm o casă sau lăsăm o datorie? Dacă decidem să lăsăm o datorie mergem înainte ca până în 1989. Dacă decidem să le lăsăm o casă, mergem împreună cu cei 24 cărora declarativ cel puţin, ne-am alăturat."
Dacă vă întrebaţi cum aţi putea lăsa o casă copiilor, când fiecare român are de plătit 4.570 de euro, pentru a scăpa ţara de datoria de aproximativ 100 de miliarde de euro, trebuie specificat că noul tratat fiscal la care am aderat este gândit să obţină creştere economică. „ Dacă intrăm în acest tratat, România va fi mult mai atractivă pentru investiţii decât până acum. E loc pentru investiţii, autostrăzi, minerit, termocentrale, hidrocentrale, şi asta înseamnă creştere economică sănătoasă", a declarat preşedintele.
Putem să ne aşteptăm la creştere economică reală?
Liderii europeni au plecat mai uşuraţi de la Bruxelles după ce au convenit asupra unui acord financiar, şi poate pentru prima dată după doi ani de zile, au vorbit serios despre măsuri de creştere economică, însă analiştii se tem că de la vorbe la fapte ne aşteaptă un drum foarte lung.
Creştera economică a fost pe buzele tuturor liderilor politici, iar propunerea preşedintelui CE, Jose Manuel Barroso a părut cea mai realistă şi mai eficientă. El vrea să dedice 82 de milioane de euro segmentului de IMM-uri şi stimulării creşterii locurilor de muncă, bani neabsorbiţi din fondurile de aderare a ţărilor la UE, încă din 2007.
„Ce încearcă (liderii europeni) să facă pentru rata şomajului printre tineri este de ajutor, dacă se face bine", a spus Thomas Klau, de la Oficiul din Paris al Consiliului European pentru Relaţii Externe. „Dar dacă te gândeşti la urgenţa creşterii economice din Europa, măsurile care s-au discutat nu sunt de ajuns", a completat el.
„Întâlnirea nu a avut surprize nici pozitive, nici negative", a declarat Sony Kapoor, de la organizaţia think tank din Bruxelles, Re-Define. „Aspectul creşterii economice este încă retoric şi irelevant pentru nevoile crizei actuale", a mai spus el.
„Suma totală a propunerilor este mică şi nu este ambiţioasă în scop şi mărime…pentru a contracara problemele cu care ne înfruntăm…avem nevoie de propuneri pan-europene ambiţioase", a declarat Kapoor.
Criza euro explicată în 5 grafice
Datoria ca procentaj din PIB
Datoria maximă aprobată de Uniunea Europeană este de 60 de procente din PIB. Niciuna din ţările din grafic nu au respectat acest standard.
Deficitul bugetar ca procentaj din PIB
Deficitul bugetar apare atunci când o ţară cheltuie mai mult decât produce ca profit. Nivelul maxim de deficit bugetar permis de UE este 3% din PIB. În grafic se observă că unele ţări se apropie de 0, sau chiar au cheltuit mai puţin decât profitul adunat, dar niciuna nu au menţinut o balanţă în 2011. Deficitul bugetar a scăzut odată cu implementarea măsurilor de austeritate.
Economia din „umbră"
Economia din „umbră" sau economia de „underground", nu suportă taxe, deoarece tranzacţiile comerciale se fac pe alte canale decât cele legale şi subminează abilitatea guvernului de a produce profit. Economia din „umbră" nu se referă doar la piaţa neagă, ci include şi lucruri precum plata angajaţilor din sectorul domestic, în numerar.
Exporturile ca procentaj din PIB
Parte din problema Europei este că puţine ţări au baze mari pentru export. Germania este aproape singura ţară din zona euro care are o economie bazată pe exporturi.
Mărimea sectorului public
Angajaţii din sectorul public au primit de-a lungul timpului pensii generoase şi beneficii din sistemul de sănătate şi social, care a dus în unele ţări la datorii mai mari. Ca remediere a problemei s-au impus măsuri de austeritate care au inclus reducerea cheltuielilor cu sectorul bugetar.
