Grecia cade liber într-o prăpastie fără fund

54

Guvernul de la Atena a făcut "progrese substanţiale" privind măsurile de austeriate, dar e nevoie de o şi mai mare supraveghere a ţării, avertizează miniştrii de Finanţe ai zonei euro. Analiştii se aşteaptă ca planul de salvare a Greciei să fie finalizat luni.

Atena speră să primescă circa 130 de miliarde de euro din partea Uniunii europene şi a Fondului Monetar Internaţional, pe măsură ce termenul limită pentru returnarea unui bond de 14,5 miliarde de euro se apropie vertiginos. Dacă la jumătatea lunii martie, Grecia nu se achită de datorie, va intra în faliment.

Miniştrii europeni de Finanţe au solicitat Greciei să îşi reducă cheltuielile bugetare cu încă 325 de milioane de euro, iar şeful Eurogrupului a spus că există un program de implementare a acestor reduceri.

Ministrul grec de Finanţe a calificat acest plan drept o tentativă de excludere a Greciei din zona euro. „Sunt mulţi în zona euro care nu ne mai doresc acolo," a declarat Vanizelos într-o întâlnire cu preşedintele elen. "Primim în mod constant noi termeni şi condiţii."

Eurogrupul a insistat ca principalele partide politice din Grecia să semneze o declaraţie scrisă potrivit căreia vor aplica reducerile bugetare, indiferent de cine va câştiga alegerile programate pentru luna aprilie. Eurominiştrii analizează modalităţi de a întârzia parţial, sau în întregime, al doilea pachet de ajutor financiar pentru Grecia, dar în acelaşi timp să evite o încetare de plăţi dezordonată.

Ministrul german de Finanţe Wolfgang Schaeuble a sugerat duminică, într-un interviu pentru Wall Street Journal, că Grecia ar putea să nu mai primească bani din partea zonei euro dacă nu va aplica reformele anunţate." Grecia trebuie să decidă", a răspuns el când a fost întrebat dacă zona euro va acorda sau nu un al doilea plan de ajutoare, după cel din 2010, estimat la peste 130 de miliarde de dolari. Anterior, Schaeuble declarase că liderii europeni "sunt dispuşi să ajute, dar nu să arunce banii într-o prăpastie fără fund."

Ca răspuns, ministrului grec de Finanţe, Evanghelos Venizelos, a declarat că "oricine impune unui popor o dilemă între a-l ajuta financiar şi demnitatea naţională ignoră învăţăminte istorice fundamentale."

Noul plan de salvare a ţării care aşteaptă permisiunea zonei euro pentru a fi pus în aplicare, include o serie de măsuri de austeritate nepopulare, între care scăderea salariului minim cu 22%, la 586 de euro brut pe 14 luni, în timp ce pentru pensiile complementare este prevăzută o reducere de 10%. Potrivit ministrului grec de Finanţe, important la momentul actual nu este dacă Grecia va face sau nu aceste reduceri, ci dacă va avea cu ce să plătească salariile şi pensiile după reducere.

Miercuri, preşedintele Greciei, Carolos Papoulias, a decis să renunţe la salariul său, un gest anunţat de ministrul grec de Finanţe ca unul "foarte important şi foarte simbolic într-un moment în care poporul grec trebuie să suporte sacrificii".

Grecii au suferit deja, din cauza primului împrumut acordat ţării în 2010, o scădere cu 25% a salariilor funcţionarilor publici şi cu 10 la sută a pensiilor, însoţită de o creştere a taxelor şi o suprimare a organismelor publice.

Duminica trecută, peste 80.000 de greci au protestat în Atena şi 20.000 în Salonic în încercarea de a opri aprobarea de către Parlament a noului plan de austeritate impus Greciei de către UE FMI şi Banca Centrală Europeană.Surse: BBC, Mediafax, Curierul Naţional