Descoperirea celui mai vechi document din Ierusalim confirmă Biblia

613

Cel mai vechi document scris găsit vreodată în Ierusalim a fost scos la lumină de excavaţiile realizate de o echipă a Hebrew University, informează Jerusalem Post. Datând din secolul XIV î.Chr, fragmentul conţine simboluri cuneiforme în limba akkadiană.

Descoperirea a avut loc în partea estică a oraşului, în cartierul Ophel, în cadrul unor săpături sub un turn ce data din secolul X î.Chr, din vremea împăratului Solomon. Dr. Eilat Mazar, conducătoarea echipei arheologice, confirmă faptul că fragmentul a fost descoperit cu circa o lună și jumătate în urmă, dar a fost prezentat ca eveniment în presă ieri pentru a avea suficient timp de analiză asupra informaţiilor și implicaţiilor acestei descoperiri.

Documentul este o plăcuţă de argilă, cu dimensiuni de 2×2.8 cm și grosime de 1cm și pare a fi parte a unei tăbliţe. Textul este foarte limitat din pricina spaţiului restrâns, iar cuvintele în sine nu sunt semnificative. Au fost identificate cuvintele „tu”, „tu ai fost”, „mai târziu”, „a face”, „lor”. Ceea ce este semnificativ este însă tehnicitatea scrisului. Profesorul Wayne Horowitz, cercetător la Hebrew University Institute of Archaeology explică:

„Ce putem vedea aici este faptul că piesa a fost scrisă cu o grafie foarte bună iar tăbliţa a fost foarte bine realizată. Avem un indiciu asupra faptului că persoana responsabilă de producerea tăbliţei a fost un scrib de clasă înaltă. Pentru acele zile, un astfel de scrib de primă clasă putea fi găsit numai într-un loc de mărime și importanţă.” Horowitz afirmă că fragmentul, realizat din argilă specifică Ierusalimului indică faptul că, la vremea aceea, secolul XIV, cetatea nu era o localitate izolată, provincială, ci una dintre cele mai importante cetăţi ale regiunii.

De peste două decenii s-a recunoscut un fenomen de contestare a relatărilor biblice cu privire la împăratul David sau cetatea Ierusalimului (2Samuel 5:6-10). În anul 2006 era publicată cartea „David și Solomon”, scrisă de Israel Finkelstein și Neal Asher Silberman. Concluziile lui Finkelstein, profesor de arheologie la Tel Aviv University, erau, printre altele, că Ierusalimul, la vremea lui David, era un sătuc fără clădiri majore, într-o zonă puţin populată, fără urmă de războaie și fără dezvoltare literară. Cei doi autori își bazau concluziile pe „lipsa dovezilor”. Ca răspuns, Dr. Michael Hasel de la Southern University prezintă într-un articol publicat în Adventist Review (25 februarie 2010) o serie întreagă de argumente ce combat presupusele absenţe ale dovezilor. De asemenea ideea conform căreia relatarea biblică este un simplu mit este combătută într-un articol publicat pe site-ul ministerului israelian de afaceri externe.

Informaţia oferită de această recentă descoperire precede cu 400 de ani cucerirea de către regele David a cetăţii iebusite Ierusalim. Iar descoperirea în sine aduce o dovadă solidă cu privire la importanţa cetăţii Ierusalim și nivelul ei de dezvoltare spre sfârșitul Epocii Bronzului. În lumea arheologică se știe că în secolul XIV î.Chr, în Egipt domnea faraonul Amenhotep al IV-lea. Arhivele descoperite în secolul XIX la Amrana conţin 380 de tăbliţe, scrisori ale regilor vasali Egiptului, din Canaan și Siria. Între acestea se găsesc și 6 tăbliţe scrise de Abdi-Heba, împăratul canaanit al Ierusalimului. „Este foarte probabil ca și această nouă descoperire să fi fost o scrisoare a lui Abdi-Heba către faraonul egiptean”, e de părere Eilat Mazar. Echipa de arheologi se așteaptă ca și alte fragmente să mai fie descoperite în zonă.

Până de curând, cea mai veche scriere descoperită la Ierusalim a fost o tăbliţă găsită într-un tunel de apă din Cetatea lui David, fiind datată în secolul VIII înainte de Christos, pe vremea domniei regelui Zedechia. Această recentă descoperire o precede cu aproximativ 6 secole.