China permite accesul câtorva jurnaliști și diplomaţi în lagărele cu uighuri

544

Un cunoscut scriitor uighur ar fi decedat după ce tabăra guvernamentală de reeducare în care fusese internat i-ar fi refuzat accesul la tratamentul pentru diabet, informează surse citate de Radio Asia Liberă.

Nurmuhemmet Tohti (71 ani) fusese reţinut din noiembrie 2018 până în martie anul acesta în una dintre taberele instalate de guvernul chinez în Regiunea Autonomă Uighură Xinjiang (XUAR). Autorităţile l-ar fi eliberat doar după ce bărbatul ar fi devenit incapacitat din cauza diabetului și bolii cardiace de care suferea și pentru care nu primise tratament în timpul internării forţate în tabără.

Nepoata scriitorului, refugiată în Canada, a anunţat decesul bărbatului pe pagina de Facebook Uyghurnaz, îngrijită de etnici uighuri aflaţi în exil. Un nepot al lui Tohti a postat pe Instagram că și-a sunat bunica în China și că aceasta i-a confirmat că scriitorul a murit. „Imediat după apel, bunica a primit un mesaj de la guvernul chinez care spunea că a răspuns unui apel internaţional și că aceasta e o decizie periculoasă. Ce altceva a făcut în afară de a ne spune că a murit? De ce ar trebui să existe consecinţe pentru așa ceva?”

Săptămâna trecută, subsecretarul general al departamentului antiterorism al ONU, Vladimir Voronkov, a primit un „tur ghidat” al taberelor de detenţie din Xinjiang, însă nu a făcut nicio declaraţie publică pe tema aceasta. Purtătorul de cuvânt al ONU, Farhan Haq, a confirmat vizita efectuată de diplomatul de origine rusă, însă nu a furnizat niciun detaliu cu privire la itinerariul acestuia. Haq a subliniat însă că ONU lucrează pentru a se asigura că măsurile de combatere a terorismului respectă drepturile omului.

Un diplomat de vârf de la Washington, John Sullivan, vicesecretar de stat american, i-a transmis secretarului general al ONU, António Guterres, că vizita lui Voronkov la Xinjiang a fost „profund inadecvată” fiindcă riscă să acorde „credibilitate” declaraţiilor Beijingului potrivit cărora campania guvernamentală împotriva etnicilor uighuri ar fi într-adevăr o operaţiune antitero.

China, care abia de curând a recunoscut existenţa taberelor de internare a etnicilor uighuri, susţine mai nou că aceste instituţii nu sunt centre de detenţie, ci de reeducare și instruire a unor indivizi „afectaţi de extremism religios”. Un reportaj efectuat de BBC în interiorul unei tabere arată că, în ciuda mesajelor transmise controlat de guvernul chinez prin administratorii centrelor, realitatea centrelor de reeducare este una înfiorătoare: scopul lor nu este dezvoltarea studenţilor veniţi acolo benevol, ci transformarea forţată a adulţilor, prin aplicarea de restricţii religioase aspre și ștergerea identităţii culturale, în cetăţeni fideli în exclusivitate regimului.

Mii de persoane ar fi internate în prezent în aceste tabere și în fabricile de textile afiliate lor, în care deţinuţii „reabilitaţi” au obligaţia să muncească pentru a-și definitiva „educaţia”.

Majoritatea moscheilor din regiune rămân închise sau frecventate de foarte puţini credincioși, chiar și în timpul Ramadanului. În orașul istoric Kashgar, poliţia a plasat staţii incognito, deghizate în „centre de informare turistică” la intrarea în moschei.

Jurnaliștii și diplomaţii din ţări majoritar musulmane care au participat la tururile organizate de guvern anul acesta au făcut cunoștinţă cu „studenţi vocaţionali” care le-au spus că sunt încântaţi să înveţe dialectul mandarin al limbii chineze și să deprindă arta cusutului. Însă comparaţii ale fotografiilor făcute în vizite separate arată că participanţilor la tururi diferite le sunt prezentate aceleași câteva persoane, scrie Financial Times.

Peste un milion de musulmani uighuri sunt reţinuţi în lagăre de concentrare în China, din motive arbitrare, iar comunitatea internaţională nu face nimic, declara poetul uighur Tahrir Hamut, în cadrul primei sesiuni a Departamentului de Stat Ministerial pentru Avansarea Libertăţii Religioase, din iulie anul trecut.

Acesta a relatat că grupul etnic se află în vizorul autorităţilor din China încă din 1949, dar că persecuţia s-a intensificat enorm după atacul terorist din 11 septembrie 2001, sub pretextul combaterii terorismului.

Viaţa religioasă a uighurilor suferă în urma unor restricţii fără precedent”, a acuzat poetul. „Guvernul a confiscat și a ars cărţi religioase, a demolat moschei. Activităţi religioase care erau cândva legale sunt astăzi ilegale și sunt o scuză pentru persecuţie.”

Date publicate recent de The Guardian estimau că peste 120.000 de etnici uighuri ar fi închiși în lagăre de reeducare. Nu îi așteaptă niciun termen de judecată. Nimeni nu știe de ce au fost arestaţi, unde sunt ţinuţi, dacă și când vor fi eliberaţi. Auzim că oamenii suferă de boli și mor în acele lagăre”, a acuzat Hamut înainte de a rosti cea mai serioasă avertizare a discursului său. „Eu cred că guvernul chinez conduce uciderea în masă a uighurilor din lagăre, așa cum au făcut naziștii cu poporul evreu.”