Mutaţie confesională: Banatul a pierdut 330.000 de romano-catolici

39

În ultimul secol, modificările demografice ale regiunii Banatului au generat transformări semnificative în structurile confesionale. Timișoara rămâne astăzi unul dintre orașele cu cele mai variate din punct de vedere confesional, din România.

Potrivit datelor colectate la ultimul recensământ (în 2002), aproximativ 80,6% dintre timișoreni s-au declarat ortodocși. Dintre aceștia, cei mai mulţi sunt membrii ai Bisericii Ortodoxe Române, restul aparţinând Bisericii Ortodoxe Sârbe.

Circa 10% dintre credincioșii timișoreni sunt romano-catolici (majoritatea membri ai etniei germane sau maghiare). Biserica greco-catolică este alcătuită în mare parte din români și numără în jur de 4.200 de credincioși. Aproape 2% dintre credincioșii timișoreni aparţin bisericii Reformate.

Confesiunile neoprotestante sunt și ele reprezentate în regiune. Circa 11.000 dintre timișoreni sunt baptiști și 8.400 penticostali. Comunităţi mai mici, precum cea adventistă, numără în jur de 800 de membrii. Cultul mozaic este reprezentat de 300 de membri (majoritatea vârstnici). La ultimul recensământ, 359 de timișoreni s-au declarat atei, și 293 au spus că nu au o religie.

Paleta confesională a Timișoarei includea la data recensământului și un număr, redus, de ortodocși greci, armeni și musulmani.

În așteptarea datelor următorului recensământ, ziarul Adevărul propune o retrospectivă a schimbărilor demografice din Timișoara ultimului secol și a impactului acestor schimbări asupra prezenţei confesiunilor în regiune.

Faţă de anul 1919, când regiunea Banatului a intrat sub administraţie românească, numărul romano-catolicilor a scăzut considerabil. În schimb, numărul creștinilor ortodocși a crescut. Odată ce „Timişoara a devenit oraş românesc (…) au început să vină valuri succesive de români din toate regiunile ţării," a explicat preotul ortodox Marius Florescu.

Episcopul vicar Johan Dirsch e însă de părere că cea mai importantă scădere a numărului de romani-catolici „a început după cel de-al II-lea Război Mondial, când germanii au fost deportaţi în Siberiu, iar mai apoi în Bărăgan, și a continuat cu emigrarea lor în Germania între anii '60 – ‘90." Potrivit episcopului, intrarea Banatului sub administraţie românească ar fi avut un impact mai redus, deoarece la acea dată au plecat în Ungaria „doar demnitarii maghiari, restul au rămas pe loc." Per ansamblu, spune Dirsch, după al Doilea Război Mondial, „am pierdut peste 330.000 de credincioşi în Banat."

O altă schimbare majoră a ultimului secol vizează comunitatea musulmană, aflată în plină expansiune, potrivit reprezentanţilor ei. Dacă, în anii 1980, comunitatea număra doar 200 de oameni, cei mai mulţi studenţi din Yemen, Palestina și Sudan, astăzi, în întreg judeţul Timiș sunt circa 1.200 de musulmani. În plus, un număr mare oameni de afaceri din Timișoara fac invitaţii pentru ca familiile lor, rezidente în zone arabe expuse conflictelor (Libia și Siria), să vină în Banat.

Anii '80 reprezintă o perioadă de expansiune și pentru cultele neoprotestante. În 1985, Asociaţia Evanghelistică Billy Graham organiza la Timișoara un program care a atras numeroși participanţi. Anul trecut, cu ocazia aniversării a 6 decenii de activitate a Asociaţiei, mai multe materiale publicitare au fost mediatizate online și pe marile canale tv americane. (Vezi Galeria video.)